Martisorul

Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra sarbatoarea “Matronalia” la care se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii. Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Macenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci. Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii,al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul. Legenda martisorului...

  1. Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pâna când zmeul a fost doborât. Slabit de puteri si ranit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sângele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe când acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pâna si ultima picatura de sânge se scurse în zapada imaculata. Muri. De atunci tinerii împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
  2. Legenda martisorului spune ca: Umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca Baba Dochia a gasit o para, i-a facut o “borta” si a legat-o cu un fir de ata, asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul. Insa despre martisor a inceput sa se vorbeasca mai tarziu.
  3. Legenda spune ca Baba Dochia era o soacra rautacioasa, care si-a trimis nora pe munte, la cules de fragi, intr-o zi de 1 martie. Pe drum, fata se intalneste cu un mosneag, care ii daruieste un manunchi de fragi. Vazand fructele, Baba Dochia crede ca a venit primavara si imbraca noua cojoace unul peste altul, isi ia oile si porneste pe munte. Vremea frumoasa o face si isi lepede, pe rand, cojoacele. Insa apoi urmeaza ger si ploaie rece, iar baba, impreuna cu turma ei, se transforma in sloiuri de gheata, care s-au prefacut cu timpul in piatra.
  4. O alta varianta, arata ca Baba Dochia isi incepe urcusul pe munte, alaturi de fiul sau, pe nume Dragobete. Cum incepuse o ploaie, care a durat 9 zile si 9 nopti, Dochia a inceput sa isi dea jos cojoacele, care se ingreunasera. Traditia spune ca zilele schimbatoare de la inceputul lui martie se datoreaza Babei Dochia, care isi scutura cojoacele de ploaie sau zapada. Dochia se cearta atat cu ciobanii, care o avertizeaza ca nu e inca timpul urcarii oilor la munte, cat si cu Marte, caruia ii adreseaza cuvinte urate. Suparat, Marte imprumuta de la fratele sau mai mic, februarie, cateva zile urate, cu care o ingheata pe Baba Dochia.

In aceasta zi nu se lucreaza, pentru a nu o supara pe Baba Dochia, care trimite timpul friguros. Prima zi de primavara semnifica totodata si intrarea in cele noua zile ale Babelor. Femeile isi aleg dinainte una din aceste zile – cum va fi acea zi asa va fi si norocul lor (in alta varianta: asa le este caracterul). La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire.





Certificat Web ziare ziare Stiri Revista Presei