<<-- Vezi aici magazinele online recomandate de noi de unde puteti sa sa cumparati cu incredere -->>
flanco tinar depurtat mycloset emag emag fashionup

Nu stam bine cu reforma prin justitie

“Jenati, dar sinceri, trebuie sa recunoastem ca Statutul profesiei de avocat contine prevederi aberante. Este vorba de prevederea care spune ca avocatul care plateste cota maxima de contributie nu are obligatia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei platite”, spune avocatul Ionut Dobrinescu, din partea SoJust.

Reglementarea produce efecte paradoxale nu numai asupra nivelului colectarii contributiilor de catre Casa de Asigurari a Avocatilor, dar si asupra colectarii impozitelor datorate de avocati catre autoritatile fiscale.

Astfel, avocatii pot specula aceasta situatie, fara nici un risc, deoarece legea o permite. “Timp de mai multe luni pe an, avocatul interesat declara venituri brute minime (sub 850 RON), achitind cota minimala de contributie.

Organizatia SoJust

SoJust este o asociatie nonguvernamentala, infiintata in 2005 de un grup de tineri magistrati si specialisti, care isi propune sa ofere, pe baza unor studii si monitorizari periodice, solutii alternative la problemele aparute in sistemul juridic romanesc
Nu ii ramine decit sa fiscalizeze intr-o singura luna calendaristica venituri mult superioare plafonului de 7200 de RON, achitind cota maximala de contributie de 720 RON. Pe ansamblu, in decursul unui an fiscal, unii pot realiza economii importante, care insa ar trebui sa conteze si ca fraude din perspective Casei de asigurari dar si a fiscului”, spune Ionut Dobrinescu.

Dar acesta este numai un exemplu privind ceea ce este trebuie reglementat in domeniul profesiei de avocat, si implicit in procesul de reforma a justitiei romanesti.

“Corpul avocatilor se afla intr-o reala criza identitara. Precaritatea organizarii profesiei a permis aparitia si dezvoltarea structurilor alternative. In plus, generatia noua de avocati nu se regaseste reprezentat proportional in structurile profesionale.

Desi este o profesie liberala, intre avocati mai persista jocul cu compromisul, dependenta economica, evaziunea fiscala, dar si frica paroxistica de reprimare a opiniilor dizidente”, se arata in raportul SoJust.

“CSM – un alt Minister de Justitie”
In opinia SoJust, justitia romana are in continuare probleme majore, in ciuda imbunatatirilor sesizate in ultimii ani.

Bazat pe experientele oamenilor din sistem, raportul abordeaza – printre altele – doua institutii importante: Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul de Justitie.

In opinia SoJust, actualul design constitutional al CSM este bazat pe jumatati de masura si confuzii. “Problema pleaca de la faptul ca CSM are in componenta atat judecatori cat si procurori.

Aceasta institutie nu poate face parte astfel din puterea judecatoreasca, ca putere constituita in stat, pentru simplul motiv, ca nu infaptuieste justitia”, spune judecatoarea Dana Cigan.

“Consiliul doar garanteaza functionarea independenta a acesteia.
CSM ar trebui sa fie interfata dintre cetateni-magistrati-puteri publice. Din monitorizarile SoJust privind activitatea CSM se poate desprinde insa concluzia ca CSM inca nu isi indeplineste rostul si rolul constitutional in ce priveste garantarea independentei justitiei”.

Desi CSM este un organism care numeste judecatorii si procurorii in functii de conducere, nici unul din membrii acestuia nu au sustinut vreun examen pentru ocuparea vreunei functii de acest gen, in general nu au absolvit cursuri de management sau resurse umane, cu toate ca 10 dintre ei ocupa functii de conducere in sistemul judiciar.

Mai mult, chiar suspiciunile care planeaza asupra membrilor CSM sunt alimentate de lipsa de interes fata de acest aspect: alegerea noii conduceri s-a facut in conditii ce ridica probleme de legalitate, membrii CSM nu pot fi cunoscuti prin intermediul site-ului, exista conflicte de interes in ceea ce ii priveste pe unii, deseori se iau hotarari fara respectarea cvorumului, sedintele sunt prea lungi etc.

SoJust apreciaza ca CSM poate desfasura o activitate in conditii optime numai daca toti membrii vor avea activitate permanenta.

Credibilitatea magistratilor romani este pusa la indoiala chiar si de pregatirea lor profesionala, lucru relevat de faptul ca, la ultimul examen de promovare, din 780 de candidati, 24% nu au reusit sa ia nota de trecere la drept material. Acelasi lucru s-a intamplat cu 18% dintre candidati la dreptul procesual si cu 64% – la jurisprudenta CEDO.

Drepturile omului

Acest domeniu se caracterizeaza in principal de lipsa unei strategii care incepe cu absenta cursurilor obligatorii de specialitate in cadrul facultatilor de drept si se amplifica cu dezinteresul celor chemati sa infaptuiasca actul de justitie. In prezent, Romania ocupa locul doi din punct de vedere al numarului petitiilor aflate pe rolul CEDO fiind statul cu cele mai multe petitii CEDO pe cap de locuitor din Europa.
Raportul SoJust mai releva faptul ca autonomia instantelor de judecata a ramas doar un deziderat, atata timp cat ordonator principal de credite a ramas Ministerul Justitiei, atat Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si CSM nereusind sa-si dovedeasca capacitatea de a prelua intregul buget al finantelor.

Autorii raportului sustin ca numarul de instante este disproportionat uneori cu importanta locatiei in care acestea isi desfasoara activitatea.

Reprezentantii SoJust – care au accentuat ca demersul lor e o critica sincera, ce isi propune sa initieze un dialog privind reforma justitiei – au aratat ca si la nivelul ministerului de resort mai sunt multe lucruri de facut.

“In prima parte a anului 2005, Ministerul Justitiei, prin ministrul justitiei, a dat dovada de totala deschidere, a fost atent la principalele probleme ale sistemului de justitie, a consultat in mod real actorii importanti ai sistemului.

Dupa data de 06 iulie 2005 insa, secretomania elaborarii unor acte normative a fost una evidenta, in special pentru principalii posibili destinatari, respectiv pentru judecatori si procurori si pentru asociatiile profesionale constituite de acestia”, a spus Dana Cigan.

“Aceasta, cu atat mai mult cu cat modificarea cu o rapiditate ametitoare a actelor normative ingreuneaza stabilitatea raporturilor juridice si lipseste magistratii de siguranta si certitudine”.

Ministrul Justitiei si-a propus "reforma unitara a codurilor de procedura si a celorlalte acte normative relevante in vederea simplificarii procedurilor judiciare si a celor administrativ prealabile pentru asigurarea celeritatii solutionarii litigiilor", dar prin adoptarea in cascada a acestor acte normative a scapat din vedere tocmai caracterul unitar.

SoJust considera ca Ministrul Justitiei mai are mult de lucru pana la realizarea unuia dintre obiectivele asumate in Programul de Guvernare: garantarea accesului cetateanului la justitie.

HotNews.ro, M.C., 14 sep 2006





Certificat WebziareziareStiri Revista Presei