<<-- Vezi aici magazinele online recomandate de noi de unde puteti sa sa cumparati cu incredere -->>
flanco tinar depurtat mycloset emag emag fashionup

Rusia vrea control total pe ruta balcanica a petrolului

Rusia nu se impaca deloc cu proiectele alternative de transport al petrolului caspic, care incearca sa elimine cvasi-monopolul energetic al Moscovei in Europa. Ca urmare, Rusia, impreuna cu Bulgaria si Grecia, au anuntat luni constructia conductei Burgas – Alexandropolis, care sa transporte petrolul caspic dinspre Rusia spre Europa Occidentala.

Romania e iarasi scoasa din schema, iar proiectul Nabucco, care ar pune tara noastra pe ruta petrolului, s-a impotmolit de tot.

Presedintele rus, Vladimir Putin, premierul grec, Kostas Karamanlis, si presedintele bulgar, Gheorghi Parvanov, au anuntat luni ca proiectul Burgas – Alexandropolis, convenit intre cele trei tari va fi semnat inainte de finalul anului 2006.

Oleoductul va lega porturile Burgas (Bulgaria) si Alexandropolis (Grecia), valoarea proiectului fiind estimata la 700 de milioane de euro. Proiectul a fost pus in discutie de mai bine de 14 ani, dar a ramas nefinalizat pina acum din cauza neintelegerilor dintre cele trei parti.

Oleoductul va transporta petrol in Mediterana la un pret scazut, contribuind astfel la cresterea dominatiei Moscovei pe piata energetica europeana, dar si la intarirea rolului de nod energetic in Balcani pentru Grecia si Bulgaria.

In afara necesitatii de a-si conserva dominatia energetica, Rusia insista acum pentru acest proiect si din cauza aglomerarii extreme din strimtoarea Bosfor, traversata de toate petrolierele care transporta petrolul caspic spre Europa de Vest.

In cazul in care proiectul va fi pus in practica, oleoductul va avea o lungime de 155 km si va putea transporta maximum 800.000 de barili/zi. Aproape jumatate din aceasta conducta va traversa Bulgaria, presedintele Gheorghi Parvanov fiind si el prezent la Atena pentru a discuta despre solutiile necesare pentru demararea lucrarilor.

Ministrul grec al Dezvoltarii, Dimitris Sioufas, a declarat pentru Reuters ca „rezultatele intilnirii trilaterale ar putea fi istorice daca se ajunge la un consens”. El se referea la faptul ca, in ultimii 14 ani, fiecare dintre cei trei potentiali parteneri a ridicat obiectii majore la acest proiect, mai cu seama Bulgaria si Rusia gasind de fiecare data motive de dezacord.

Cele trei parti nu s-au inteles pina acum in probleme precum gestionarea proiectului, dreptul de proprietate asupra terminalelor sau impartirea taxelor de tranzit.

Numai ca de data aceasta avantajele par, in sfirsit, mai puternice decit neintelegerile. A recunoscut-o si ministrul rus al Energiei, Victor Kristenko, care a declarat pentru cotidianul grec Elefterotipia ca „bazinul Marii Negre este suprasolicitat, iar strimtoarea Bosfor nu mai poate face fata cresterii traficului”.

O dovada este si faptul ca intirzierile repetate ale petrolierelor care traverseaza Bosforul duc la costuri anuale de peste un miliard de dolari pe an.

In intilnirea tripartita, presedintele bulgar a dat asigurari ca tara sa va gasi solutii pentru aspectele financiare, necesare consortiului care urma sa participe la constructia conductei. Parvanov a declarat ca deja au fost puse la punct detaliile privind un nou grup de firme care va lua parte la realizarea oleoductului.

Proiect alternativ prin Albania, Macedonia si Bulgaria

Septembrie se anunta o luna importanta in contextul definirii traseelor viitoarelor conducte energetice ce urmeaza sa traverseze Balcanii.

Daca intalnirea de luni s-a desfasurat la nivel inalt, fiind implicat insusi presedintele rus Vladimir Putin, nu mai putin importanta se anunta reuniunea din 13 septembrie, cind oficiali din Albania, Macedonia si Bulgaria urmeaza sa finalizeze textul unui acord inter-guvernamental referitor la proiectul AMBO.

Oleoductul AMBO isi propune sa transporte petrol tot din regiunea Marii Caspice inspre portul bulgaresc Burgas, cu destinatia finala portul Vlora din Albania.

Conducta ar urma sa aiba o lungime de circa 850 de km si o capacitate de transport de 35 milioane mc/an. Costurile estimative de constructie sunt de circa 1,5 miliarde de dolari, iar lucrarile ar putea dura pina catre sfirsitul acestui deceniu.

Conform vicepresedintelui consortiului AMBO, Gligor Tashkovich, citat de publicatia de specialitate Energy in East Europe, este nevoie acum de vointa politica si finantare pentru ca proiectul sa demareze. Daca acordul inter-guvernamental din 13 septembrie va fi semnat, acesta va trebui ulterior aprobat de guvernele nationale si ratificat de catre parlamente.

Din acest moment ar mai fi nevoie de 39 de luni pentru finalizarea lucrarilor de constructie. Conform lui Tashkovich, exista deja cel putin cinci investitori interesati de acest proiect, dintre care cel putin cite unul din Europa si SUA.

Oficialul AMBO a mai aratat ca exista totodata o scrisoare de intentie din partea unei companii furnizoare de petrol, care ar putea asigura 25% din capacitatea de transport a conductei. AMBO isi propune sa preia petrol din oricare din porturile din zona de nord-est a Marii Caspice, dar foarte probabil cantitatile cele mai mari vor fi tranzactionate via portul rus Novorossisk.

In ciuda temerilor ca viitoarea conducta va traversa teritoriul unor state instabile din punct de vedere politic (Macedonia si Albania), unde tensiunile inter-etnice pot reizbucni oricind, sustinatorii proiectului considera ca oleoductul are o lungime rezonabila, iar costurile necesare nu sunt foarte mari.

Romania, lasata la urma

Nu la fel de bune sunt insa vestile despre o alta conducta energetica ce isi propune sa traverseze Balcanii. Este vorba de proiectul Nabucco, mai exact o conducta care isi propune sa transporte gaze naturale din regiunea caspica si din Orient catre vestul Europei, tranzitind Romania.

Principalii actori in proiectul Nabucco sint Uniunea Europeana, care in contextul crizei energetice din ultima iarna isi da seama cit de riscant e sa depinda foarte mult de gazul rusesc, ca si principalelor companii regionale interesate de constructia gazoductului, respectiv OMV din Austria si Mol din Ungaria.

Nabucco intentioneaza furnizarea catre Europa occidentala a circa 25 de miliarde de metri cubi/an, fiecare dintre tarile tranzitate urmind sa primeasca cite 11 miliarde mc/an.

Proiectul, a carui constructie ar urma sa inceapa in 2008 si sa se finalizeze trei ani mai tirziu, ar costa circa 4,6 miliarde de euro.

Numai ca, desi in august anul trecut cinci companii implicate in gazoductul Nabucco au semnat la Viena un acord de asociere care stabilea modul de cooperare a acestora in cadrul consortiului nou-format, numit "Nabucco Gas Pipeline International Ltd", de atunci mai nimic concret nu s-a intamplat.

In plus, in iunie, ministrii energiei din tarile membre ale UE au reconfirmat importanta strategica a proiectului. Dar numai atit, fara a se putea oferi vreo informatie despre ce investitori sunt interesati sa se implice.

Gazoductul Nabucco, inclus in programul Trans European Network al Uniunii Europene, are o lungime de 2.841 km, fiecare dintre companiile nationale ale celor mai importante tari implicate (OMV – Austria), MOL – Ungaria, Transgaz – Romania, Bulgargaz – Bulgaria si Botas – Turcia), fiind responsabila pentru constructia portiunii din tara de origine.

In Romania conducta ar urma sa se intinda pe 457 km, iar Transgaz (care detine 20% dintre actiunile consortiului, ca fiecare dintre celelalte patru companii) va trebui sa investeasca circa 800 de milioane de euro pentru finantarea acestei portiuni. 30% din aceasta suma vor fi investiti din surse proprii, iar 70% din imprumuturi care ar putea beneficia de garantia statului.

Totusi, in ciuda interesului puternic al Uniunii Europene si implicit al Romaniei pentru dezvoltarea gazoductului Nabucco, exista o serie de probleme care trebuie sa isi gaseasca o rezolvare urgenta (stabilirea taxelor de transport, gasirea unor furnizori certi etc).

Numai ca proiectul acesta – care ar putea contribui decisiv la garantarea securitatii energetice a Romaniei si a celorlalte state implicate, inclusiv cele din UE – treneaza.

Intre timp, Rusia incepe sa-si impuna tot mai vizibil rolul de jucator principal pe piata energiei din Europa de sud-est, sprijinind mult mai concret proiectele energetice complementare Nabucco.

HotNews.ro, C. Pantazi, M. C., 04 sep 2006





Certificat WebziareziareStiri Revista Presei