<<-- Vezi aici magazinele online recomandate de noi de unde puteti sa sa cumparati cu incredere -->>
flanco tinar depurtat mycloset emag emag fashionup

Un sac de bani necontrolati pentru ONG-uri

Pentru o mica parte din romani, apartenenta la o organizatie a devenit o slujba destul de buna.

Cea mai buna, am putea spune bazandu-ne pe unele calcule estimative care arata ca, anual, organizatiile neguvernamentale primesc 180 de milioane RON de la bugetul de stat, inca 20 de milioane de la bugetele locale si peste 300 de milioane de euro de la Uniunea Europeana si ambasadele diferitelor tari reprezentate in Romania.

In acest an, de exemplu, numai USAID acorda 16 milioane de dolari mediului asociativ. La moda sunt insa lupta anticoruptie si „lipeala” de Guvern, sub stindardul “societatii civile”, mai ales ca Uniunea Europeana pune mare pret pe consultarile publice.
C ine verifica insa traseul banilor primiti de aceste organizatii? Mii de ONG-uri au activitati suspecte si pot fi paravan pentru infractiuni, dar nu prea are cine sa le controleze.

Fenomenul ONG
Fundatiile si asociatiile au reprezentat, multa vreme dupa ’90, doar un pretext de a dribla taxele vamale pentru di-ferite importuri, in special de masini. In spatele acestor organizatii stateau de fapt intregi retele de trafic cu autovehicule din Occident spre Est.

Asa a ajuns Romania cimitirul de masini al Europei, situatie care se muta acum, incet, dar sigur, catre Republica Moldova. Prin anii 1998- 2000, romanii cu un grad de informare peste medie au prins gustul asocierii pe diferite segmente de fonduri, altele decat cele bazate pe legaturi istorice – cum sunt revolutionarii sau veteranii – sau pe criterii de dizabilitati.

De la inceputul acestui mileniu nu se mai pune insa problema unui crez, ci mai mult a necesitatii de a „capusa” importante fonduri oferite de diferite institutii.

Putine sunt organizatiile care au dainuit din 1990 incoace. Una dintre cele mai longevive si mediatizate este Asociatia Pro Democratia, infiintata dupa evenimentele din decembrie 1989 la Brasov, sau Fundatia pentru o Societate Deschisa (Soros).

Fenomenul ONG a luat si o alta turnura dupa anul 2000, cand apropierea de Uniunea Europeana a dat o mai mare importanta consultarii societatii civile, in special pe probleme de mediu si de situri istorice. In aceste domenii, unele asociatii sunt intens sprijinite de companii pentru a bloca proiectele unor societati concurente, la care ele nu au avut acces.

Una peste alta, din fondurile absorbite de organizatii se estimeaza ca nu mai mult de 10% isi ating cu adevarat scopul propus.

Tortul finantarilor
Pe masura ce se apropie integrarea in Uniunea Europeana, dar mai ales in primii ani dupa aderare, miza va fi si mai mare. Vor creste si fondurile disponibile, asa ca organizatiile se pun tot mai bine la punct pentru a le accesa.

Nici Guvernul nu mai ofera sume modice, dar semnalele sunt ca fondurile vor fi bine directionate catre anumite „grupuri de interese civile”, aceleasi care au sprijinit actuala putere inainte de campania electorala.

Si nici n-ar fi bataie mare pe bani – in zona ONG-urilor, prea putine sunt active, astfel ca numarul organizatiilor pe un domeniu de interes este de maxi-mum 30 la nivelul intregii tari.

Banii, sursele si capusele
Principalele surse de finantare ale ONG-urilor vin dinspre Guvern si Uniunea Europeana, dar nu aici se invarte totul, mai ales ca nu toate organizatiile au acces in aceasta zona. Pentru a va face o idee cum stau lucrurile, prezentam un grafic explicit care arata exact cum graviteaza fondurile in jurul asociatiilor.

Unele asociatii sau fundatii isi duc la capat scopul, de altele nici macar nu mai auzi. Nimeni nu a explicat vreodata publicului ce ascund aceste organizatii, pentru ca ele nu fac obiectul de control al cuiva in ceea ce priveste scopul pentru care s-au infiintat.

Minimum 200 milioane RON de la stat
Putem spune ca programele destinate ONG-urilor de catre Guvernul Romaniei prin ministere, autoritati si agentii depaseste usor 200 milioane lei noi. Calculul este insa aproximativ, pentru ca nimeni dintre alesi nu s-a gandit sa adune vreodata sumele destinate mediului asociativ din Romania. „Nu avem o situatie privind suma totala pentru proiectele pe 2005 sau pe 2006.

Toate sumele sunt pe ministere si agentii. Cel mai bine ar fi sa apelati la fiecare in parte. Noi avem o parte din sume pe site la capitolul finantari, dar nu cred ca sunt toate”, a incercat sa ne lamureasca Milena Scorosanu, expert in cadrul Departamentului de Analiza si Planificare Politica, Directia relatii cu mediul asociativ, de la Cancelaria primului-ministru.

Saptamana Financiara, Sorin Manea, 05 sep 2006





Certificat WebziareziareStiri Revista Presei