<<-- Vezi aici magazinele online recomandate de noi de unde puteti sa sa cumparati cu incredere -->>
flanco tinar depurtat mycloset emag emag fashionup

Averea generalului

Generalul Eugen Badalan s-a aflat, recent, in centrul unui scandal legat de afacerea „masini vechi contra cauciucuri“. Chiar daca, oficial, generalul nu pare a avea legatura cu lumea afacerilor, prin familie sau prieteni, numele sau a aparut cu diferite ocazii in lumea afacerilor.

La 12 septembrie 2006, generalul cu patru stele Eugen Manolache Badalan, seful Statului Major General al Armatei Romane, a fost trecut in rezerva.

Motivul indepartarii lui Badalan din randul cadrelor active ale Ministerului Apararii Nationale a fost declansarea, pe 8 septembrie, a urmaririi penale impotriva lui si a altor 12 fosti si actuali ofiteri superiori, implicati intr-un dosar care ancheteaza legalitatea incheierii si derularii unui contract de schimb intre Statul Major General al Fortelor Terestre (SMTF) si firma Tofan Steel.

Badalan este invinuit de abuz in serviciu si alte fapte de coruptie. Prin acel contract, reprezentantii MApN au dat 4.000 de autovehicule militare „scoase din uz“ contra a 6.000 de anvelope. In felul acesta, sustin procurorii, s-ar fi adus prejudicii importante partii militare.

In dosar, alaturi de generalul Eugen Badalan, este urmarit penal si generalul in rezerva Mihail Popescu, actual senator PSD. In anul 2000, data incheierii contractului, generalul Popescu era seful SMTF, iar generalul Badalan era loctiitorul acestuia.

La foarte scurt timp de la trecerea in rezerva a generalului Badalan, presedintele Traian Basescu l-a suspendat din functie si pe ministrul apararii Teodor Atanasiu, cercetat si el intr-un alt dosar, cu alte acuzatii. Conform lui Badalan, ministrul (azi suspendat) Atanasiu a dat ordinul privind instrumentarea cazului Badalan-Popescu.

Generalul Badalan a fost implicat insa, de-a lungul anilor, in mai multe afaceri si scandaluri legate de contracte dubioase, incheiate la nivelul MapN.

O verificare a averii generalului Badalan si a modului de dobandire a acesteia nu poate fi facuta decat de autoritati, deoarece, avand in vedere faptul ca, vreme de 39 de ani, acesta a fost militar, nu se pot calcula castigurile salariale incasate, castiguri la care, pe langa solda, se adauga nenumaratele sporuri sau prime de grad, functie, cazare, deplasare, hrana, imbracaminte etc.

In aceste conditii, nestiind cat a castigat, este greu de precizat daca a cheltuit mai mult decat si-a putut permite. Totusi, chiar si asa, e greu de crezut ca, din castigurile salariale de bugetar, generalul Badalan poate justifica, la o verificare atenta si pertinenta, provenienta bunurilor inscrise in ultimele sale declaratii de avere.

Badalan, latifundiarul cu patru case
Averea oficiala a generalului Badalan este insa extrem de modesta, daca o raportam la gravele acuzatii de coruptie care i s-au adus de-a lungul anilor. Cu toate acestea, el a reusit ca, intr-un timp relativ scurt, de numai patru ani, sa intre in posesia a trei case, dintre care un apartament in Bucuresti, o vila in Braila si o alta vila in Busteni.

Conform ultimei declaratii de avere, generalul Badalan detine doua terenuri mostenite in judetul Braila, unul de 6,3 ha, din 1995, iar celalalt, de 3 ha, din 1999. Badalan nu a declarat valoarea de impozitare a acestora.

El afirma ca a vandut un teren de 14 hectare catre societatea comerciala Octombrie SA Braila cu suma de 21.000 RON si ca, impreuna cu sotia, a cåstigat anul trecut, din cedarea folosintei unui teren, 4.600 RON.

La capitolul case, Badalan a declarat, tot fara a preciza vreo valoare de impozitare, un apartament de 121 mp situat in Bucuresti, cumparat in 1999, un apartament de 56 mp mostenit in Braila in acelasi an, o vila de 171 mp cumparata in Braila in 2002 si o casa de vacanta de 90 mp, construita in 2003 in Busteni.

Este de presupus ca apartamentul din Bucuresti a fost obtinut de Badalan din locuintele repartizate pentru militari, fiind deci achizitionat la un pret modic. La inceputul acestui an, el a vandut un autoturism Volkswagen Passat cu 15.000 euro catre un anume Laurentiu Stanculescu. Are depozite bancare de 56.800 RON si 15.000 de euro.

In anul 2005, a castigat din salariu 135.027 RON, iar sotia sa, angajat civil la UM 02418, 20.352 RON. Declaratia de avere a generalului a facut, in 2005, obiectul unui scandal de presa deoarece, in stilul caracteristic al celor care nu pot justifica legal dobandirea unor bunuri, prefera sa omita inscrierea unor date care ar putea sa le fie defavorabile la o verificare atenta.

Astfel, in mai 2005, desi era proprietarul a trei terenuri arabile ce totalizau 23,3 hectare, el nu a declarat nici un fel de venit dobandit de pe urma acestora, in conditiile in care terenurile respective nu erau parasite. Tot atunci, el a omis sa declare castigurile realizate in anul fiscal precedent, precum si orice alte venituri.

La acea data, detinea si un Volkswagen Passat, cumparat in anul 2001. Ulterior, dupa ce au fost sesizate ciudateniile din declaratia de avere a generalului Badalan, acesta a facut cateva modificari de suprafata.

In septembrie 2005, Badalan a fost convins sa declare ca, in 2004, a castigat din salariul de la UM 02515 suma de 1,15 miliarde lei vechi, deci de peste doua ori mai mult decat presedintele tarii, iar sotia sa a castigat, de la UM 02418, un salariu anual de 170,5 milioane lei vechi. La acea data, el avea un depozit bancar de 258 milioane lei vechi.

Tot atunci, el a mai declarat castiguri de 14 milioane lei din „cedarea folosintei“ unui teren catre firma Altpas SRL, firma unuia dintre fiii sai, Stefan Alin. Evident, Badalan n-a precizat despre care dintre terenurile detinute este vorba.

Mai mult, dincolo de „omisiunile“ premeditate ale generalului, in declaratia sa de avere a fost consemnat si un neadevar, care a ramas nesanctionat atunci de catre cei in drept sa verifice exactitatea declaratiilor de avere.

Conform unei declaratii de presa a fiului generalului Badalan, unul dintre afaceristii familiei, nu era vorba de „cedarea folosintei unui teren“, ci de arendarea acestuia. „Nu este vorba despre nici o cedare a folosintei terenului. Este vorba despre un contract de arenda, ceea ce nu-i acelasi lucru“, a declarat Stefan Alin Badalan pentru Obiectiv de Braila.

„Eu am arendat terenul, un teren agricol, intr-adevar, din Braila. Nu stiu ce a scris tatal meu acolo, insa eu va spun ca este un contract de arenda si nu altceva“. Despre veniturile obtinute din exploatarea celorlalte doua terenuri agricole, Badalan nu a mentionat nimic, cum, la fel, nu a precizat nici valoarea de impozitare a imobilelor detinute.

Badalan si Sampetru, gemeni in ierarhie
Daca generalul Badalan nu se putea implica direct in afaceri, ca urmare a restrictiilor impuse de lege, asta nu inseamna ca fiul, sora sau tatal acestuia puteau sta deoparte. Cu un general in familie, e greu sa stai deoparte. Asa se face ca familia Badalan a prosperat vizibil in anii in care la varful armatei s-a aflat unul dintre membrii sai.

La baza prosperitatii familiei, s-a mai aflat inca un pilon de soi, si anume cumnatul generalului Badalan, general magistrat Marcel Sampetru, care a fost numit, in aprilie 2004, prim-adjunct al procurorului general, iar, dupa demisia lui Ilie Botos, a preluat, ca interimar, functia de procuror general.

Legaturile „primejdioase“ dintre cei doi au fost sesizate de-a lungul timpului, mai ales ca acestia au avansat in paralel ca si cand s-ar fi sprijinit unul pe altul.

Marcel Sampetru, nascut in aceeasi localitate cu Eugen Badalan, s-a casatorit cu sora acestuia, Virginia Gabi Badalan. Devenit procuror in 1985, Marcel Sampetru a lucrat, pana in 1990, la procuratura locala Braila. Ulterior, dupa 1990, el a devenit secretar la Prefectura Braila, in vreme ce Eugen Badalan era seful statului Major al Diviziei 67 Mecanizate, unitate dislocata in Garnizoana Braila.

In 1994, cand Badalan prelua comanda Armatei a 2-a, Sampetru devenea procuror militar. Dupa ce, in anul 2000, Badalan a preluat functia de sef al Statului Major General al Fortelor Terestre, Marcel Sampetru a fost numit prim-procuror la Parchetul Militar Ploiesti.

In fine, dupa ce Sampetru a devenit prim-adjunct al Procurorului General, in 2004, Badalan avea sa fie numit, in acelasi an, seful Statului Major General al Armatei. Daca toate acestea sunt doar coincidente, atunci ele sunt destul de bizare.

Cuscrii, mosieri de Braila
In planul afacerilor s-au consemnat, la fel, coincidente asemanatoare. Parintii celor doi, Sampetru si Badalan, s-au lansat in afaceri in domeniul agricol cam in aceeasi perioada.

Astfel, Mihalache Badalan, tatal generalului, a infiintat in 1991 societatea Mixtagro SRL, cu sediul in localitatea Silistraru, judetul Braila, al carei obiect de activitate este „cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante“.

In aceasta firma, al carei capital social este de 382.152 RON, Mihalache Badalan detine 95%, restul actiunilor apartinand lui Såmpetru (Badalan) Virginia Gabi, fiica lui Mihalache si sotia lui Marcel Sampetru. Societatea a prosperat rapid si a ajuns sa administreze peste 270 de hectare teren din comuna.

Conform datelor de bilant de la Ministerul Finantelor, societatea Mixtagro a avut, in 2005, un profit net de 3,56 milioane lei, la o cifra de afaceri de 167,5 milioane lei vechi. Tot anul trecut, firma lui Mihalache Badalan, cu cinci angajati, inregistra datorii de 250 milioane lei.

In 2004, la o cifra de afaceri de 1,74 miliarde lei, firma a avut pierderi de 261,3 milioane lei si datorii de 3,8 miliarde lei vechi. Asta dupa ce, cu doi ani inainte, avusese un profit net de 400 milioane lei.

Dincolo de aceasta afacere, tatal generalului Badalan a deschis si un magazin in aceeasi localitate, presa semnaland ca amplasarea acestuia s-ar fi facut cu sprijinul unor militari din subordinea generalului Badalan, aspect negat insa de catre cel din urma. Familia a prosperat incet, dar sigur.

In scurt timp, de la cateva hectare detinute la inceputul anilor 1990, familia Badalan a ajuns sa detina peste 30 de hectare de teren, cinci tractoare, o combina si cateva autoturisme.

Nici familia Sampetru nu s-a lasat mai prejos. In 1992, Victor Sampetru, tatal lui Marcel, a infiintat societatea Såmpetru Victor AF, cu sediul in str. Unirii nr. 57 din Braila, iar trei ani mai tårziu, a infiintat societatea Vicpec SRL, cu acelasi sediu.

Si Victor Sampetru s-a implicat in agricultura, el ajungand ca, in urma cu cativa ani, sa arendeze peste 180 hectare teren din comuna braileana Traian. De asemenea, familia acestuia detinea, tot atunci, si cateva sute de oi, conform unor informatii aparute in presa.

In plus, pentru a contracara magazinul deschis de familia Badalan, Victor Sampetru a deschis o benzinarie. Ca si Badalan, Sampetru a agonisit si el peste 30 de hectare de teren agricol.

Societatea Vicpec, care se ocupa cu „comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule“ a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 2 miliarde lei si un profit de doar 2 milioane lei, semn ca si in Braila exista contabili de valoare. Cu opt salariati, firma lui Sampetru avea, in 2005, datorii de peste 400 milioane lei.

In 2004, la o cifra de afaceri de 12,4 miliarde lei, profitul net al firmei Vicpec a fost de 160 milioane lei. In anii anteriori, 2002 si 2003, profitul a fost de 376 milioane lei, respectiv 108 milioane lei.

Martori oculari din zilele Revolutiei
Primele acuzatii impotriva lui Eugen Badalan au vizat implicarea sa in evenimentele din decembrie 1989. Atunci, Eugen Badalan era maior si detinea functia de sef de stat major al Diviziei 11 Mecanizate Carei, din Oradea. Incepand cu 17 decembrie 1989, maiorul Badalan a actionat pe ruta Oradea-Arad – Timisoara-Arad.

Exista marturii conform carora Badalan ar fi actionat atat la Timisoara, cat si impotriva revolutionarilor aradeni, in noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Unul dintre martori, caporal (r) Ioan Micu, a declarat ca, pe 20 decembrie 1989, maiorul Eugen Badalan s-ar fi aflat in Piata Libertatii din Timisoara.

El ar fi avut in subordine directa 22 de ofiteri, cinci maistri militari, sapte subofiteri, doi angajati civili si 285 de militari in termen, cu tehnica motorizata de lupta, efective care apartineau Regimentului 19 Mecanizat Arad, condus de mr. Dumitru Marcu.

In zona de actiune a acestor efective militare, s-au inregistrat atunci morti si raniti. Generalul Badalan a negat insa implicarea sa in reprimarea demonstrantilor. Ulterior, el s-a reintors la Arad, in acelasi avion cu Ilie Ceausescu. Si aici exista martori care au afirmat ca Badalan ar fi actionat impotriva demonstrantilor.

Astfel, maiorul (pe atunci) Neculai Diaconescu, de la o unitate din Lipova, a declarat ca, pe 21 decembrie 1989, Eugen Badalan l-ar fi prelucrat in felul urmator: „Esti o forta. Acum te duci si-i impungi, uite-asa faci cu baioneta, uite-asa, in fata si in spate, si dai si cu picioarele.

Esti moldovean, am inteles bine? Esti moldovean de-al meu! Incepi sa mi-i imprastii, pe unii ii inghesui pe bulevardul acesta din fata, pe altii ii inghesui pe cele trei strazi, pe Horia, pe Closca, pe Crisan“. Ulterior, dupa 22 decembrie, Diaconescu afirma ca Badalan era preocupat de elementele teroriste care intentionau sa distruga podurile din oras.

Un alt martor, actorul Valentin Voicila, lider al revolutionarilor aradeni, a declarat si el ca, in noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, a avut un conflict cu maiorul Eugen Badalan, deoarece decupasera stema de pe steaguri.

„In cursul noptii, constatand ca militarii nu-si mai respecta pozitia la care convenisem in cursul dupa-amiezii si serii acelei zile, am luat legatura cu maiorul Badalan, venit de la Divizia din Oradea pentru a pune in aplicare planul de represiune a revolutiei.

(…) Apropiindu-ma de maiorul Badalan, i-am spus: Domnule, va rog foarte mult, intrucat noi ne respectam angajamentul, nu suntem violenti, nu am atacat si nici nu vom ataca vreun soldat, sa va respectati si dumneavoastra angajamentul luat in dupa-amiaza de 21 decembrie, sa va respectati pozitiile initiale, sa nu intram in conflict.

Raspunsul lui a venit imediat: „Mars din fata mea ca te impusc, pentru ca eu am depus juramantul pe steagul cu stema!“.

Badalan a fost acuzat, in mai multe randuri, de favorizarea unor oameni de afaceri in obtinerea de contracte preferentiale cu Ministerul Apararii Nationale. Un cotidian central, sprijinit de persoane din interiorul MapN, a declansat chiar o adevarata campanie impotriva sa, in scopul de a-i forta demisia.

Lovit de cauciucul lui Tofan
Afacerea care a dus la trecerea in rezerva a generalului Badalan a fost parafata, in 2000, de catre seful Statului Major al Fortelor Terestre, generalul Mihail Popescu. Conform unei declaratii publicate in „Jurnalul National“, seful Directiei de Audit Intern din MApN, generalul Mircea Vasilescu, contractul privind schimbul autovehicule-anvelope a prejudiciat grav armata.

„In iunie 2000, fara a prezenta suficiente detalii semnificative din punct de vedere economic, seful Statului Major al Fortelor Terestre a obtinut aprobarea ministrului apararii nationale pe un raport orientat clar spre alegerea firmei Tofan ca partener al schimbului.

Practic, in opinia mea, ministrul a fost indus in eroare prin unele afirmatii neadevarate, cum ar fi cea privind exclusivitatea Tofan Grup SA ca distribuitor de anvelope in Romania si unele estimari, dovedite in final eronate, precum, de exemplu, cea potrivit careia pentru 4.000 de autovehicule se vor primi in schimb 6.000 de anvelope.

In realitate, s-a primit doar jumatate din numarul cu care fusese ministrul apararii „convins“ sa aprobe schimbul. Cel mai important aspect eludat este faptul ca, la acea data, potrivit legislatiei in vigoare, aprobarea cu schimb nu putea viza decat bunurile anterior scoase din functiune, adica aproximativ 900 de masini.

Cu toate acestea, in cei patru ani de derulare a contractului, au fost predate companiei Tofan Steel SA, ilegal, fara alta aprobare ulterioara, peste 3.000 de autovehicule si multe alte bunuri nenominalizate in contract. Cu alte cuvinte, incalcand cu stiinta legislatia privind valorificarea, Statul Major al Fortelor Terestre a vandut pielea ursului din padure.

Precizez ca operam cu doua situatii distincte. Mai intai, contractul incheiat viza legal doar cele 900 de masini care, in acel moment, erau scoase din functiune. Apoi, pentru tot ce s-a derulat ulterior, avem de-a face cu o incalcare vizibila a legii, in sensul ca, in cazul acestor bunuri, se impunea o noua aprobare, deci, pe cale de consecinta, si un nou contract.

Nu cred ca trebuie sa facem trimitere la vinovatia firmei Tofan Grup, intrucåt consider ca adevaratii vinovati se gasesc exclusiv in curtea Ministerului Apararii Nationale, fiind greu de crezut ca Tofan a impus semnarea acestui contract, de catre Statul Major al Fortelor Terestre, fara adeziunea acestuia.

Apreciez ca obiectul respectivului contract poate fi sintetizat atfel: „Eu, MApN, iti dau tancuri, TAB-uri, camioane, autoturisme etc., iar tu, Tofan, imi dai pentru fiecare o jumatate de cauciuc“. Declaratia publica a generalului Vasilescu a fost urmata de declansarea cercetarilor DNA in acest dosar.

In august anul trecut, o firma ce apartine unui apropiat al generalului Badalan, omul de afaceri Stefan Fusea, a primit un contract preferential de prestari servicii cu Ministerul Apararii Nationale, contract in valoare de aproximativ 300.000 de euro.

Negociat cu o singura sursa, prin incredintare directa, contractul viza asigurarea hranei pentru cei peste 3.000 de militari ce urmau sa participe, in perioada 18-19 septembrie 2005, la aplicatia militara de la Cincu (Exercitiul Demex 05). Firma aleasa se numeste Titan Edilitara SA.

Acelasi general Vasilescu, seful auditului din MApN, a declarat ulterior in presa ca atribuirea acestui contract a favorizat firma lui Fusea. „Incredintarea directa a unui contract de prestari servicii societatii comerciale Titan Edilitara SRL s-a produs prin eludarea, opinez, voita a procedurilor concurentiale“, a spus generalul Vasilescu.

In plus, el a confirmat legatura de prietenie dintre Badalan si patronul de la Titan Edilitara SA, Stefan Fusea: „Este de notorietate prietenia, inca dinaintea revolutiei, si legatura de cauzalitate a familiei Badalan cu patronul acestei firme, nimeni altul decat Stefan Fusea, cu care nu ezita sa se afiseze permanent in locuri publice“.

Contracte preferentiale la popota
Conform aceleiasi surse, afacerea i-ar fi adus lui Fusea un profit net de peste 20.000 de euro. Numai ca desi contractul fusese facut de conducerea Statului Major General, el nu purta semnatura generalului Eugen Badalan, tocmai pentru a nu bate la ochi.

Cu doi ani inainte, in februarie 2003, Badalan mai fusese acuzat de un om de afaceri ca l-a favorizat pe acelasi Stefan Fusea in obtinerea unui alt contract de furnizare a hranei pentru militari.

Acesta a fost si motivul pentru care reclamantul, omul de afaceri Matei Fecioru, patron al firmei Cornul de Aur, a sesizat chiar si Comisia pentru cercetarea abuzurilor din cadrul Senatului Romaniei, acuzandu-l pe Badalan de trafic de influenta.

Concret, Matei Fecioru a afirmat atunci ca generalul Eugen Badalan, la acea data seful Statului Major al Trupelor Terestre, ar fi intervenit pentru a asigura un contract de mai multe zeci de miliarde de lei pe luna unei firme a lui Stefan Fusea. Contractul viza si atunci asigurarea hranei pentru militarii de la UM 01481 Braila.

Desi castigase acel contract, Matei Fecioru a declarat ca Badalan l-ar fi sfatuit sa se asocieze cu Stefan Fusea, cel care detinea abatorul de la care se aproviziona. Dupa ce s-a asociat cu prietenul lui Badalan, Matei Fecioru a fost scos din afacere.

El a declarat ulterior ca ar fi descoperit ca Badalan a cumparat un teren in centrul Brailei de la Fusea si un autoturism Volkswagen Passat de culoare neagra, in aceeasi zi cu Fusea, de la reprezentanta din Focsani.

Generalul Badalan a replicat, insa, ca totul este doar o coincidenta si a negat ca ar fi cumparat terenul de la prietenul sau, Stefan Fusea. „Eu sunt amic cu peste o suta de oameni din Braila. Da, mi-am cumparat o masina Volkswagen, dar asta nu inseamna nimic. N-am asemenea amici care sa-mi cumpere mie o masina. Terenul l-am cumparat, printr-un credit ipotecar, de la trei persoane.

Eu, toata aceasta chestiune (contractul pentru hrana militarilor de la UM 01481) am tratat-o legal, ceeea ce domnul Fecioru nu vrea sa inteleaga“, a spus atunci Badalan. Iata ca, doi ani mai tarziu, acelasi Fusea a aparut din nou la popota lui Badalan cand, ca o coincidenta, Badalan era tot seful celor care trebuiau sa incheie afacerea.

Eugen Manolache Badalan s-a nascut la 30 decembrie 1951 in localitatea Traian, judetul Braila. Este casatorit si are trei copii.

A absolvit, in 1973, Scoala Militara de Ofiteri Activi de Infanterie „Nicolae Balcescu“ din Sibiu, iar in 1980, Academia de Inalte Studii Militare, sectia Arme Intrunite.

In 1985, a absolvit cursul postacademic de comandanti de regimente, iar in 1993, cursul postacademic superior.

In 1998, a devenit doctor in stiinte militare.
In 2000, a absolvit Colegiul National de Aparare, si in 2003 si-a luat un master in administratie public

Profesional, el a avut o ascensiune rapida in cariera militara.

Astfel, a fost comandant de pluton si loctiitor al comandantului de companie la Regimentul 301 Mecanizat (1973-1977), H loctiitor comandant de batalion si ofiter 2 la Regimentul 301 Mecanizat (1977-1983), H sef de stat major si comandant la Regimentul 282 Mecanizat (1983-1989), H sef de stat major la Divizia 11 Mecanizata (1989-1990), H sef de stat major si comandant al Diviziei 67 Mecanizata

(1990-1994), H comandant al Corpului 8 Armata (1994-1995), H comandant al Armatei a 2-a (1995-1997), H prim-loctiitor al sefului Statului Major al Trupelor de Uscat (1997-1998), H sef al Directiei Protectie si Siguranta Militara (1998-1999), H loctiitor si adjunct al sefului Statului Major General, sef al Statului Major al Fortelor Terestre (2000-2004) si H sef al Statului Major General al MapN (2004- 12 septembrie 2006).

Pana in 1989, a fost decorat cu Meritul Militar clasa a II-a (1978), clasa I (1984), clasa a III-a (1989), clasa a II-a (1993) si clasa I (1998). De asemenea, in 2000, el a primit distinctia Ordinul National „Serviciul Credincios“ in gradul de Mare Cruce.

Afacerea fiului generalului Badalan
Stefan Alin Badalan, fiul generalului, a infiintat in 2002 societatea Altpas SRL, cu sediul in Braila, str. I. C. Bratianu nr. 7, al carei obiect de activitate este „comertul cu amanuntul in magazine nespecializate cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi, tutun“. Firma il are ca actionar unic si administrator pe Stefan Alin Badalan.
Anul trecut, firma lui Stefan Badalan a fost protagonista unui scandal, dupa ce Primaria Braila i-a atribuit, in urma unei licitatii, pentru zece ani, un teren de 130 mp, situat pe Faleza Dunarii.

Scandalul a fost generat de faptul ca pe terenul concesionat firmei lui Badalan se afla o baza sportiva, si anume cabana nautica din Braila, ce apartine Agentiei Nationale pentru Sport si se afla in administrarea Clubului Sportiv Municipal, un loc unde sunt depozitate ambarcatiunile de caiac-canoe.

La clubul nautic, sunt legitimati aproximativ 70 de sportivi profesionisti in caiac-canoe, obligati astfel sa-si gaseasca o alta locatie in Braila. Intentiile lui Stefan Badalan, anuntate dupa castigarea licitatiei, sunt de a ridica pe acel teren o terasa de agrement.

Firma Altpas a avut anul trecut, la o cifra de afaceri de 274 milioane lei, un profit net de 22,8 milioane lei. In 2004, la o cifra de afaceri de 1,7 miliarde lei, profitul a fost de 90 milioane lei vechi.
Anul trecut, Stefan Alin Badalan a infiintat o noua societate, Mediall Serv SRL, cu acelasi sediu ca Altpas SRL si al carei obiect de activitate este „intermedieri in comertul cu textile, confectii, incaltaminte si articole din piele“. Actionar majoritar, cu 95% din capitalul social, este Laura Gabriela Badalan (fosta Gurau), sotia lui Stefan, el detinand doar 5% din capitalul social.

Afacerea RipStop
O alta afacere dubioasa in care a fost atras numele generalului Eugen Badalan este afacerea RipStop. Cazul a intrat in atentia DNA, si cercetarile in dosar sunt destul de avansate. Mai multi ofiteri sunt urmariti penal pentru ca, in perioada septembrie 2003- februarie 2004, ar fi adus armatei, prin perfectarea afacerii RipStop, un prejudiciu de aproximativ trei milioane de euro.

In esenta, este vorba despre un contract prin care MApN a achizitionat uniforme militare din tesatura RipStop si pe care, la sfarsitul lui 2004, generalul Badalan a incercat sa-l transforme intr-un contract multianual, pentru perioada 2005-2007.

Astfel, desi stocurile de tesatura RipStop din depozitele armatei erau, la acea data, de 410.000 metri liniari, adica dublu fata de necesarul pe 2005, generalul Badalan ar fi incercat fortarea unor noi contracte cu firma furnizoare Texplorer GmbH.

Raportul pentru incheierea acestui nou contract fusese deja semnat de generalul Badalan si aprobat de ministrul apararii Ioan Mircea Pascu, dar, la o analiza mai atenta din partea Directiei de Audit a MApN, s-a ajuns la concluzia ca afacerea ar fi ilegala.

„Varianta propusa prin raport, de transformare a contractului in contract-cadru multianual, nu are suport legal, incalcandu-se cu buna stiinta legislatia in domeniu“ – a fost rezolutia pusa pe acel raport de catre Directia de Audit. Astfel, pe 17 decembrie 2004, contractul multianual dorit de Badalan, pentru RipStop, a fost stopat.
articol de Dan Badea

Bilant, 12 oct 2006





Certificat WebziareziareStiri Revista Presei