<<-- Vezi aici magazinele online recomandate de noi de unde puteti sa sa cumparati cu incredere -->>
flanco tinar depurtat mycloset emag emag fashionup

Mercurialul pietei de droguri din Bucuresti

Heroina, cocaina, marijuana, hasis, ecstasy, MDMA, amfetamine, LSD, ciuperci. Acum, ca v-am atras atentia, putem incepe. Din punct de vedere al pietei de droguri, Bucurestiul sta foarte bine. Are caracteristicile oricarei capitale vest-europene, cu marfa de toate soiurile, pentru toate buzunarele si, mai ales, relativ usor de procurat.

Nu chiar de la orice colt de strada, insa daca mergi pe principiul “i know people who know people” e imposibil sa nu reusesti sa intocmesti un mercurial, o lista de preturi cu aproape tot ce se gaseste pe piata.

Privita mai degraba ca o “activitate” exotica, consumul de droguri din Romania nu atrage atentia decat poate prin campaniile derulate de autoritati, campanii de altfel usor patetice, care par sa se adreseze mai degraba cetateanului ce bea bere in fata televizorului, decat drogatului care intr-adevar ar avea nevoie de ele.

Impartiti pe mai multe categorii, consumatorii se diferentiaza, in principiu, in distrusi (heroinomani), pastilati (clubberi ce consuma in special pastile), rafinati (cei care trag cocaina) si, nu in ultimul rand, restul (tragatorii de hasis si marijuana).

“Am incercat sa ma las, dar ajunsesem sa iau 30 de metadoane pe zi”

Dupa cateva zile de colindat, de pus intrebari si de incercari esuate pentru a cunoaste un heroinoman, ajungem la Silviu. Locuieste pe langa Piata Galati, are 25 de ani, 1.80 m si nu mai mult de 60 de kilograme. Povesteste ca s-a apucat in clasa XI-a.

“Am facut un liceu bun, dar in generatia mea erau numai golani. M-am apucat la tigara cu inca doi prieteni si dupa trei luni trageam pe vena.”

Are discursul tipic heroinomanului. Anturaj, start din gluma, dependenta. Acum are aproape sapte ani de dependenta, timp in care a incercat sa se lase de vreo doua ori.

“N-am stat internat in spital, dar bagam methadona (tratamentul pentru dependenta de heroina) la greu. Ajunsesem sa iau si vreo treizeci pe zi. Oricum, eram mai praf decat atunci cand eram pe marfa (n.r- heroina)”

Mergem cu Silviu sa ne arate de unde isi ia marfa. Ne urcam intr-un taxi cu directia Ferentari. Destinatia finala ar trebui sa fie strada Tunsu Petre, insa sofertul nu vrea sa intre in zona respectiva. O luam pe jos, si dupa cateva zeci de pasi, deja mi se pune un gol in stomac.

Nu mai credeam sa existe astfel de cartiere in Bucuresti. Insa e Bucurestiul lui Marean. Ghetouri dezolante, caini vagabonzi, galeti de gunoi aruncate direct pe geam.

Dupa multitudinea mini-antenelor parabolice am senzatia ca nici firmele de cablu nu opereaza in zona.

Pe o parte a strazii sunt case, pe cealalta ghetou cu blocuri de patru etaje. In plina strada lautarii canta pentru un mort. Un mort de etnie. Nu prea am timp de jale, pentru ca frica e cam mare. Ma tin dupa calauza precum un catel. Tarkovsky, frate.

Pentru cei care nu dau doi lei pe versurile, de alfel cam proaste, ale trupelor de hip-hop in care se “canta” cartierul bucurestean, o plimbare de cateva minute pe Tunsu Petre ar putea sa le schimbe parerea.

Silviu ma lasa sa astept in fata unui ghetou si, dupa zece minute, iese grabit. Ochii incetosati parca au prins culoare. E fericit, in masura in care un “distrus” se poate numi fericit.

Sunt mici cat un bob de mazare, ambalate in folie de la caramele. E mai sarac cu 1.6 milioane, dar nu conteaza.

Pe drum incepe sa-mi povesteasca.

“Am vandut tot din casa. Lustra, covoare, scule de pescuit… tot. Cu televizorul am rezolvat de prima oara”

Imi explica si ce se intampla la supradoza.

“Aici e marfa buna. Mai sunt locuri unde o amesteca cu capuccino sau chiar huma. Hai sa-ti zic un secret. Supradozele nu le faci din cauza ca iti bagi prea multa marfa. Fiecare are o masura pe care si-o stie. O faci pentru ca daca schimbi marfa poti lua una mai tare si atunci e beleaua mare. Intri in soc, te ia un frig tare de tot, indiferent daca afara sunt 30 de grade si te duci. Aia e.”

Continua, spunand ca stie ca o sa moara. Analize nu si-a facut niciodata, dar nu uita sa aminteasca despre niste amici ce au capatat Hepatatica C. Ma despart de Silviu cu o oarecare bucurie din cauza materialului strans, dar si cu multa tristete. Chiar parea un baiat de treaba.

O linie intr-o juma’ de pahar de whisky

O alta sursa, o cu totul alta experienta. Mergem sa vedem care-i piata pastilelor. Suntem pusi in legatura cu Dragos, un pusti de vreo 25 de ani, urban desavarsit, cu multe petreceri si iesiri la Ibiza.

Ne dam incepatori, nu de alta, dar oricum atragem atentia, si ii spunem ca vrem sa ne simtim bine.

Telefonul ii suna continuu, si ne prezinta repede oferta. Am venit pe pile si are incredere in noi. Spune ca are ecstasy, MDMA si ketamina. Omul e o farmacie ambulanta. 600.000 de lei pastila de ectasy, 2.5 milioane un gram de MDMA, si 1 milion gramul de special k (n.r-ketamina)

“Deci, prietene, cea mai mare prostie e sa iei cocaina. MDMA-ul e mult mai tare si te tine mai mult. Pui o linie intr-o juma’ de pahar de whisky si pana dimineata iubesti pe toata lumea. La cocaina te tine o juma de ora si te apuca si pandaliile dupa aia. Iti vine sa-i bati pe toti.”

In timp ce ne explica cum sta treaba cu MDMA-ul, danseaza pe o melodie imaginara. Insa in nici un caz Dragos nu e rupt. E cat se poate de intreg la cap, aproape simpatic prin patima pe care o pune cand vorbeste de pastile. Promitem ca luam marfa de 3 milioane si plecam (de tot) argumentand ca trebuie sa scoatem bani de pe card.

“Mai avem nevoie si de iarba”

Dupa ce ne-am convins ca e foarte greu de gasit dealeri pentru cocaina, am stabilit ca ultima tentativa va fi sa gasim pe cineva care se ocupa de iarba.

Sasa e student strain la o facultate din Bucuresti. Isi suplimenteaza veniturile vanzand marijuana si, ocazional, hasis. Cere 600.000 pe gramul de iarba si 500.000 pe cel de hasis. Are parul impletit suvite si e foarte calm. Un Rastafarian adevarat.

“Asta e marfa adevarata. Nu ce vand alti penali, de baga toate porcariile in hasis. La mine e cat se poate de naturala”. Dupa ce batem palma pentru marfa de 1.2 milioane, stablim sa ne intalnim a doua zi la intrare in Parcul Cismigiu.

La vremea aceea materialul era aproape gata.

Mic dictionar de stupefiante

Metadona
Metadona este un opioid produs pe cale sintetica, cu efect similar morfinei, elaborata in anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentata in anul 1953 si lansata pe piata ca analgezic forte sub denumirea de POLAMIDONR.

Din anii 1960, metadona a fost utilizata (mai intai in SUA) ca substanta impotriva sindromului de abstinenta fizica in cadrul dezintoxicarii de heroina.

Ectasy-ul are efect sedative si poate produce transpiratii, euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune, constipatie (ca toate opiaceele, are actiune paralitica asupra peristaltismului intestinal), depresie respiratorie (inhibarea automatismului respirator).

Semne ale unei supradoze sunt: depresia respiratorie severa, hipotensiune marcata, tahicardie, hipertermie, tulburari de constienta pana la coma.

Hasisul si marijuana
Hasisul si marijuana se fumeaza in forma pura sau in amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare.

Efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa inceperea fumatului. In cazul consumului de fursecuri cu hasis, ceai sau produse de confetarie cu continut de hasis, efectul se instaleaza mai tarziu (dupa 1 – 2 ore).

Efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse si aproape nesemnificative. Au fost constatate urmatoarele efecte: cresterea frecventei pulsului, o umplere mai puternica a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare starilor de meditatie si concentrare.

De asemenea, pot aparea simptome ca: scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene, voma, diaree si senzatie imperioasa de foame.

Efectele psihice ale substantelor active din cannabis depind in mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului. Dependenta fizica de substantele active din cannabis nu a putut fi demonstrata pana in prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.

Heroina
Heroina fie se prizeaza, se inhaleaza (metoda numita “hailing” sau “blowing”), ori se injecteaza intramuscular, subcutan (in tesutul adipos) sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent.

Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 – 3 g heroina de concentratie medie. Injectiile se impart de regula in trei, rareori in mai multe doze pe zi.

Heroina are, practic, acelasi spectru de actiune ca si morfina, in schimb are un efect analgetic de cinci pana la 10 ori mai puternic. In acelasi timp, heroina este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea intelectuala a omului si influenteaza starea sa psihica in sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii.

Sub influenta heroinei, oamenii par a fi din cale afara de fericiti. Nevoile lor sunt complet satisfacute, au tot ce au nevoie.

Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina ajung de la tulburari vegetative usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pana la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor, tulburari de somn persistente, dureri colicative si crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina.

Ecstasy
Datorita actiunilor si efectelor lor diferite, drogurile sintetice sunt greu clasificabile in grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor (droguri care permit contactul, “atingerea interiorului”, de ex. prin producerea sentimentului de fericire). Grupul ecstasy are insa si actiuni din grupa drogurilor stimulatoare si halucinogene.

Initial, numele de Ecstasy a fost atribuit drogului MDMA (3,4-metilen-dioxid-metilamfetamina), o substanta sintetica pura.
Azi, Ecstasy este un termen generic pentru diverse substante cu spectru de actiune similar.

Grupul include MDMA (metilen-dioxid-metilamfetamina) si MDE/MDEA (metilen-dioxi-etilamfetamina), precum si alte substante din clasa fenoletilaminelor. comercializate, sub acelasi nume de “Ecstasy”, si amestecuri ce contin adaosuri de cafeina, amfetamina sau LSD.

La o doza medie de 100 mg efectul se instaleaza dupa ca. 20 min. – 1 ora.

Efectul dureaza 4 – 6 ore, dupa care dispare treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerata se digera in stomac si se elimina, nemodificat, pe cale renala. Aproximativ 7% se metabolizeaza la MDMA la nivelul ficatului, iar restul ajunge, prin circulatia sanguina, la creier.

Daca aportul depaseste capacitate de epurare a organismului, apar efecte cumulative ce duc la supradozare.

Cocaina

Cocaina este extrasa chimic din frunzele tufei de coca. Planta, inalta de mai multi metri, creste in zonele tropicale din America de Sud si pe arhipelagul indonezian (Malaezia). Se prezinta sunb forma de pulbere alba, cristalina. Cocaina se prizeaza sau se injecteaza.

Daca se administreaza pe cale orala, cocaina produce stari de euforie, in doze mici, si fenomene de intoxicatii, in doze mai mari.

Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor si plagilor. In trecut, cocaina a fost folosita ca anestezic local, azi in acest scopt sunt utilizati derivati sintetici ai ei.

In timpul perioadei de consum, apare o rapida si puternica crestere a dozelor de la 0,1 pana la 15 g, in cazuri izolate chiar pana la 30 g zilnic. Creste rapid nu numai frecventa administrarii, dar si cantitatea administrata de fiecare data.

Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta puternica de a creste doza, in lipsa dependentei fizice sau a tolerantei fata de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al dependentei exclusiv psihice care, in privinta efectului ei distructiv este comparabila cu dependenta psihica si fizica data de consumul de opiacee.

Dependentii de cocaina prezinta alterari ale caracterului, tipice dependentei. Pot aparea leziuni cerebrale grave, cum ar fi encefalomalacia (“inmuierea substantei cerebrale”), ce duc la dementa. In stadiul final apare o dezintegrare fizica totala.

Informatiile despre compozitia si efectele drogurilor au fost preluate de pe site-ul Agentiei Nationale Antidrog

HotNews.ro, D.L., 25 oct 2006





Certificat WebziareziareStiri Revista Presei