<<-- Vezi aici magazinele online recomandate de noi de unde puteti sa sa cumparati cu incredere -->>
flanco tinar depurtat mycloset emag emag fashionup

Efectul Nokia

Nokia: cinci litere au dat peste cap Clujul. Autoritatile se asteapta ca decizia finlandezilor de a construi aici o fabrica de asamblare de telefoane mobile sa scada somajul sub 2%, localnicii se intreaba cu cat le vor creste salariile sau cu cat isi pot vinde terenurile iar oamenii de afaceri din zona se grabesc sa intre, si ei, in siajul Nokia.

Scenariul e plauzibil: s-a derulat, la inceputul deceniului, in Ungaria, la Komarom.

de Adriana Plecan

De cateva luni, cel mai important om din Jucu, o comuna aflata la 18 km de Cluj-Napoca, nu mai e primarul Petru Coste, ci un texan de 36 de ani, John Guerry.

E adevarat, Guerry nu sta in Jucu, ci in Cluj, unde si-a adus deja si familia – sotia Melinda si cei trei copii, Jackson, Amelia si Norah – si vor ramane cu totii aici “cel putin 2-4 ani”, spune Guerry, care n-a avut timp sa afle prea multe despre orasul in care s-a mutat,
dar gaseste ca e interesant sa-i descopere istoria observand arhitectura locului – mai ales daca o compara cu cea din orasul lui, Dallas, in care “vechi” sunt considerate cladirile construite prin anii ’50.

Dar John Guerry nu e omul anului doar la Jucu, ci si in intregul judet. Desi inca nu s-a ridicat nici un perete al fabricii pe care urmeaza s-o conduca, toata lumea stie ca el e cel care va gestiona investitia de 60 mil. euro pe care concernul finlandez Nokia a decis s-o faca in Romania.

Venirea finlandezilor a fost oficializata la 29 iunie, cand s-a inaugurat constructia fabricii si, mai important, a avut loc cel mai mare targ de joburi din tara, la care participarea a fost, dupa cum spune John Guerry, “de doua ori mai mare decat cea estimata “.

Decizia boardului Nokia de a construi aici de-a 11-a fabrica, in care va asambla telefoane mobile pentru tari europene, dar si Africa de Nord si Orientul Mijlociu, schimba totul in Jucu – o comuna cu 4.500 de locuitori – si in imprejurimi: una peste alta, se vorbeste despre 15.000 de noi locuri de munca si despre investitii cumulate de 200 mil. euro in zona.

Nokia a devenit posibil loc de munca pentru mii de oameni, argument pentru constructia unui nou terminal cargo si a unei noi piste la aeroport, catalizator al cresterii preturilor terenurilor, sursa de crestere a bugetului local.

Incepe sa se petreaca “o schimbare semnificativa a acestui peisaj”, dupa cum spunea Raimo Puntala, vicepresedinte Nokia, la inaugurarea oficiala de luna trecuta: “Acest camp deschis urmeaza sa se transforme intr-o zona industriala puternic tehnologizata”.

Cam acelasi lucru, dar cu alte cuvinte, il spune si Petru Coste, primarul din Jucu, omul care pastoreste comuna din 1996: “Nu voi avea nici un somer, iar in cativa ani Jucu se transforma in orasel”.
Terenul pe care a inceput constructia pentru cea mai importanta investitie din judet e un teren care nu produce nimic si caruia i se spunea “ratul boilor”.

E adevarat, “crestea numai papura”, spune primarul din Jucu, insa terenul a avut doua atuuri care au contat mult in decizia oficialilor Nokia, care inspectasera alte trei locuri, doua la Cluj-Napoca si unul la Floresti, potrivit primarului Emil Boc. Primul: terenul din Jucu e situat in imediata vecinatate a soselei care duce spre Bistrita.

Al doilea: locul beneficiaza de utilitati, iar autoritatile s-au aratat dispuse sa investeasca in continuare in infrastructura.

UN POTOP DE INVESTITII. Nokia devine, fara indoiala, un magnet pentru alte investitii, atat publice, cat si private.

In aprilie, de exemplu, Nokia a cerut Consiliului Judetean (CJ) sa construiasca un terminal cargo la aeroportul din Cluj-Napoca si o pista de 3.500 de metri pentru avioane de mare tonaj, ambele cu termen de finalizare in 2009 – pentru ca, a declarat presedintele CJ, Marius Nicoara, pentru ZF Transilvania, cei de la Nokia “vor avea nevoie, zilnic, de cel putin doua curse cargo”.

In bani, asta inseamna investitii totale de 100 mil. euro pentru terminalul cargo, noul terminal pentru sosiri-plecari si noua pista a aeroportului, care ar urma sa devina “cel mai important din zona, (…) cu cea mai puternica pista”.

Apoi, in mai, Compania de Drumuri Nationale a inceput procedurile de construire a unei autostrazi cu o lungime de 35 km si sase benzi in apropiere de Cluj, care va asigura legatura intre autostrada Bors-Brasov si fabrica de la Jucu.

In plus, se asteapta investitii de circa 33 mil. euro pentru ceea ce autoritatile numesc “viabilizarea terenului” parcului industrial Tetarom III, unde a inceput constructia fabricii – in sine, aceste investitii vor atrage alte companii, care vor beneficia astfel indirect de investitia Nokia.

Dupa cum declara presedintele CJ, investitia finlandezilor e “colacul de salvare pentru viitoarea dezvoltare a zonei de nord-est a judetului Cluj”.

Dar totul depinde de felul in care statul isi respecta obligatiile, pentru ca intre contractul dintre Nokia si autoritati exista o clauza care prevede ca investitia va fi derulata in totalitate numai daca Guvernul va aloca banii pentru viabilizare.

Aceste investitii masive in infrastructura vor antrena, si ele, alte investitii. Directorul parcului industrial Tetarom III, Viorel Gavrea, declara in primavara pentru ZF ca a purtat discutii si cu Ericsson, care tatona terenul pentru o eventuala investitie.

Gavrea spunea atunci ca Ericsson ar putea investi chiar in Tetarom III, pentru ca dupa constructia fabricii Nokia ar urma sa mai ramana 50 ha de teren disponibil – si chiar daca nu ar mai fi ramas, se putea infiinta un nou parc industrial in judet. Discutiile cu Ericsson au ramas fara rezultat deocamdata, dar faptul ca au avut loc arata ca si altor firme mari regiunea li se pare interesanta.

De altfel, Gavrea dezvaluia, fara sa dea nume, ca a mai avut o solicitare pentru 200 ha de teren pentru o investitie, care insa ar presupune infiintarea unui nou parc industrial, Tetarom IV.
Cu certitudine vor veni in zona, pe de alta parte, si companii furnizoare de componente pentru telefoanele Nokia.

Deocamdata nu se pronunta oficial nici un nume, dar John Guerry admite ca principalii furnizori ai Nokia “si-au manifestat interesul pentru planurile noastre initiale, insa nu putem face comentarii pana cand acestia nu vor lua o decizie finala”, adaugand ca venirea lor la Jucu depinde si de modul in care infrastructura si forta de munca pot fi sustinute de parcul industrial.

“Nu vrem sa ne confruntam cu situatia in care Nokia sa concureze cu furnizorii sai pentru angajarea de oameni”, adauga Guerry. Presa locala anunta totusi, recent, ca la Jucu au decis sa vina cateva companii furnizoare, printre care Emerson si Foxconn – care vor angaja, si acestea, cateva sute de operatori de asamblare, tehnicieni, ingineri, informaticieni.

MODELUL UNGURESC.Este de asteptat insa ca Nokia sa mizeze si pe furnizorii pe care ii are fabrica-sora din Ungaria, cea de la Komarom – o investitie greenfield de 100 mil. euro demarata in 1999 in care lucreaza circa 5.000 de oameni, dupa extinderea capacitatii de productie din 2004, care a presupus alte 50 mil. euro ca investitie.

Ca si Jucu, localitatea Komarom – situata la 90 km de Budapesta, la granita cu Slovacia – a fost aleasa de oficialii Nokia multumita infrastructurii si fortei de munca ieftine. In 1998, cand finlandezii inca nu venisera, somajul in Komarom era de 15%. Dupa un an si jumatate, celor 1.700 de angajati ai fabricii li se adaugasera alti 3.000 de angajati la companii furnizoare de componente.

In 2003, la trei ani de la demararea investitiei, Nokia anunta ca dublarea capacitatii de productie va face din fabrica din Ungaria exportatorul nr. 1 al tarii, inaintea Audi.

Acum, in regiune lucreaza circa 15.000 de oameni sub umbrela investitiei Nokia, preturile caselor s-au dublat, primaria continua sa investeasca in infrastructura, iar necesarul de forta de munca e acoperit, partial, cu muncitori din Slovacia vecina. Istoria recenta a Komaromului se imparte, asadar, in doua mari capitole: inainte si dupa Nokia.

EFECT IMOBILIAR. Decizia Nokia de a-si construi fabrica la “ratul boilor” a avut deja un efect imobiliar fulger. Nici nu aparusera bine excavatoarele prin zona ca cei care aveau pamant pe raza comunei Jucu au inceput sa-si faca socoteli. “In iarna, preturile la teren erau intre 4 si 8 euro metrul patrat.

Se dadea chiar si cu un euro la cei care aveau terenul mai pe deal”, isi aminteste primarul din Jucu. Acum, explica el, o bucata de pamant la Jucu poate valora uneori de peste 10 ori mai mult, ajungand chiar si pana la 60-70 euro/mp. Iar pretul continua sa creasca, mai ales ca in aceasta perioada se lucreaza la soseaua de centura care va lega Jucu direct de Cluj.

Dar cel mai mult primarul se mandreste cu statutul de “urban” pe care il va capata Jucu – “eu, stiu, mai peste cinci ani”. Argumentele care il fac sa viseze la “orasul Jucu” sunt, sustine el, in contractul negociat cu reprezentantii Nokia.

“Vor construi blocuri, un spital, un sediu de politie mai mare, o statie de epurare, o statie de pompare, vor moderniza gara”, enumera el, rasfoind dosarul pe care il are in fata. “Vor munci 15.000 de oameni aici. Trebuie de toate, nu?”, explica primarul logica transformarii Jucu in orasel a carui populatie, face el calcule, va tinde spre 20.000 de oameni.

Deja, argumenteaza primarul, “un investitor a cumparat trei hectare ca sa faca 10 blocuri cu trei si patru etaje”.

Iar faptul ca satenii au inceput “sa mai construiasca cate un etaj pe case” e inca un argument pentru a se vedea primar de oras, mai ales ca pare convins ca are meritele lui in transformarea comunei: “Am fost de acord cu investitia, am dat autorizatie de constructie si am facut demersurile pentru obtinerea certificatului de urbanism”.

STRATEGIA DE ANGAJARI: Pentru a-si onora promisiunea fata de Nokia, Don a inceput cautarile progresiv: “Mai intai local, apoi pe judet si, in final, pe tara”. La sfarsitul lunii mai, in judetul Cluj erau inregistrati circa 9.000 de someri, dintre care in jur de 5.000 numai in municipiul Cluj.

Date suficiente ca Don sa considere ca prima etapa de recrutare – pentru 500 de operatori, ingineri, dar si experti in logistica si achizitii de materie prima – la care s-au prezentat “8.200 de persoane, din Cluj sau imprejurimi, studenti si persoane mai in varsta”, sa fie considerata un succes, autoritatile asteptandu-se la doar circa 6.000 de participanti.

Ba chiar si asteptarile lui John Guerry, texanul care va conduce fabrica de la Jucu, au fost depasite. “Participarea la acest targ a fost de doua ori mai mare decat cea estimata”, spune el, adaugand ca e decis ca, pe viitor, sa organizeze mai multe astfel de evenimente “open days”.

Din cele 500 de posturi scoase la bataie in prima faza a recrutarii, “cam 80-90% din necesar se refera la muncitori”, a detaliat Don, pozitiile superioare, de middle sau top management urmand sa fie ocupate, potrivit lui John Guerry, de specialisti romani si straini.

Dar, pentru ca, in final, tot ce va insemna Nokia la Jucu (cu tot cu furnizorii proprii) va presupune “cel putin 11.000 de persoane, pana in 15.000 in functie de cum vor evolua operatiunile”, Don spune ca se va baza pe forta universitara a Clujului pentru a asigura specialistii.

“Sunt 10 universitati si in jur de 100.000 de studenti, profesori si cercetatori”, cantareste Marius Nicoara, presedintele CJ, potentialul universitar clujean.

Apoi, prin reteaua AJOFM va publica in toate judetele din tara anunturi de angajare, nefiind neglijati cei care muncesc acum in strainatate si care au bombardat site-ul AJOFM solicitand informatii suplimentare pentru a se angaja la Nokia.

Absorbtia somerilor va avea ca efect logic scaderea ratei somajului, de la 2,9% in momentul de fata, la “sub 2%, mai scazut chiar decat la Timisoara”, socoteste Daniel Don.

Pana cand somajul din regiune va ajunge mai scazut decat cel din Timisoara, AJOFM trebuie sa treaca la a doua faza a recrutarii: pana in septembrie, toti candidatii de la targul de joburi vor fi anuntati prin e-mail de decizia pe care comisia de recrutare o va lua.

Cei 500 de oameni care vor fi selectati, explica Guerry, urmeaza sa fie instruiti si in tara, si in strainatate – dupa toate probabilitatile in Ungaria, la fabrica Nokia din Komarom, si in Finlanda -, “in asa fel incat, anul viitor, cand vom incepe sa producem, ei sa fie capabili sa instruiasca la randul lor alti angajati”.

Tot Guerry da de inteles ca Nokia nu si-a completat inca garnitura de manageri, spunand ca e gata sa angajeze atat manageri romani, cat si straini.

Integral in Money Express.

Money Express, 17 iul 2007





Certificat WebziareziareStiri Revista Presei