Orasul cu cea mai mare suprafata din Romania. E din judetul Suceava dar nu din Bucovina!

A primit statutul de oraş în urmă cu abia 12 ani. Conform recensământului din 2011, în România există 265 de orase. După cum probabil ştiţi, cele mai mari oraşe din ţara, în funcţie de numărul de locuitori, sunt Bucureştiul (1.883.425 locuitori), Cluj-Napoca (324.576 locuitori) şi Timişoara (319.279 locuitori). Spre surpinderea multora, niciuna dintre ele nu se află în fruntea listei oraşelor cu cea mai mare suprafaţă.

Primul loc pe lista localităţilor cu cea mai mare suprafata este ocupat de Broşteni, din judeţul Suceava. Istoric vorbind, orasul este situat pe vechea Mosie Regala, la granita dintre imperiul austro-ungar si tara noastra. Brosteni-ul ocupă o suprafaţă de 594,66 kilometri pătraţi, însă adăposteşte doar 5.506 locuitori.

Descoperirile arheologice, precum și documentele istorice pledează pentru existența unor populații vechi în bazinul Bistritei, încă din epoca paleolitică. Date asupra populației din bazinul inferior al Bistriței au rămas de la Ptolomeu, care menționează existența unei populații de carpi și carpodaci, în partea vestică a Moldovei.

Localitatea Broșteni a făcut parte din Braniștea Voronețului din 1488 până în 1807. Această moșie a fost dăruită de domnitorul Ștefan cel Mare Mănăstirii Voroneț, care a stăpânit-o în vechile hotare până când aceasta a fost anexată Imperiului Habsburgic în 1775.

800px-biserica_de_lemn_din_brosteni

După anexarea Bucovinei de către austrieci, o parte din Braniștea pe care se află astăzi comuna Crucea și orașul Broșteni a rămas în Moldova, în stăpânirea lui Teodor Mustață care, în februarie 1807, a vândut-o lui Constantin Balj. Începând cu 1877 comuna Broșteni a devenit proprietatea lui Carol I, domnitorul țării, prin cumpărare de la Balj. După intrarea Broșteniului în stăpânirea Casei Regale, au fost construite căi rutiere județene și naționale spre aceste așezări și s-a dezvoltat mineritul. În anul 2004 comuna Broșteni a fost ridicată la rangul de oraș.

Broșteni este o localitate tipică de munte, în care elementele urbane se simt doar în centrul localității, în special datorită complexului de blocuri de locuințe construite pentru personalul angajat în fostele mine din zonă. Teritoriul orașului se întinde pe o suprafață de peste 420 km², din acest punct de vedere Broșteni ocupând primul loc între localitățile județului Suceava. Dispunerea zonelor intravilane este una foarte răsfirată, specifică așezărilor de munte. Din structura orașului Broșteni fac parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului.

Orasul Broşteni a fost declarat oraş prin Legea 83/2004. Brosteniul este situat în zona de sud-vest a judeţului Suceava, pe valea râului Bistriţa şi este compus din localităţile Broşteni, Hăleasa, Lungeni, Neagra, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa şi Pietroasa.

Orașul Broșteni este situat în partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistriței. Din punct de vedere teritorial, localitatea are următorii vecini.

Le village de Brochteni dep de Soutchava
Le village de Brochteni dep de Soutchava

Localizare:

  • la nord, comunele Ostra și Crucea;
  • la est, județul Neamț;
  • la sud, județul Harghita;
  • la vest, comuna Panaci;
  • la nord-vest, comuna Dorna-Arini.

Personalitati:

  • Mihai C. Băcescu (1908-1999) – zoolog, oceanolog, muzeolog, membru titular al Academiei Române.
  • Gheorghe T. Kirileanu (1872-1960) – filolog, critic și istoric literar, membru de onoare al Academiei Române.
  • Ion Teodorescu-Broșteni (1872-1958) – folclorist.

Obiective turistice

  • Biserica din lemn Sfântul Nicolae din Broșteni – cunoscută și sub denumirea de Biserica-muzeu „Ion Creangă”, datează din anul 1779. Construită din lemn de brad cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. În trecut a avut dublu rol, de biserică parohială și școală. Astăzi lăcașul de cult adăpostește câteva piese de muzeu cu vechime de peste 200 de ani, precum și icoane pictate pe lemn de renumiții pictori Tătărăscu, Grigorescu și Tonița.
  • Casa administratorilor Domeniilor Coroanei – construită în 1895, astăzi este folosită ca spațiu comercial și depozit.
  • Clădirea fostei secții Geomold S.A. din Câmpulung Moldovenesc – construită în 1929, având valoare arhitectonică.
  • Școala din Holda – construită în 1905.
  • Cuptorul de ars var din Dârmoxa – datează din 1924.
  • Piatra simbolică „Ion Creangă” – piatră simbolică ce face referire la scena din opera „Amintiri din copilărie” în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.

Bibliografie

Pe lista oraşelor româneşti cu cea mai mare suprafaţa, Broşteniul este urmat de Vişeu de Sus (Maramureş, 443,06 kilometri pătraţi) şi Săcele (Braşov, 320 kilometri pătraţi). La capătul celălalt al listei se află oraşele Plopeni (Prahova, 4,73 kilometri pătraţi), Darabani (Botoşani, 3,4 kilometri pătraţi) şi Abrud (Alba, 3,2 kilometri pătraţi).


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *