Vechea idee conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce “pentru doi”, nu mai este considerată valabilă. Acum, se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentaţiei, nu cantitatea de alimente pe care o mâncaţi. O alimentaţie corectă contribuie la sănătatea dumneavoastră şi furnizează elementele nutritive necesare copilului, pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină.
E rău dacă alimentaţia în timpul sarcinii a fost insuficientă, dar nu e deloc bine dacă a fost în surplus. Nu încercaţi să slăbiţi în timpul sarcinii. E normal dacă adaosul în greutate pe tot parcursul sarcinii va fi 8-12 kg. “Poftele” Pofta pentru anumite alimente (ex. murături) este un fenomen obişnuit în sarcină; unele femei au aversiune faţă de unele alimente sau băuturi (ex. cafea). Vă puteţi satisface “poftele” în limite rezonabile şi fără a exclude alte alimente. Dacă aveţi poftă de a mânca lucruri care nu sînt alimente, cum ar fi pământ sau zid, cereţi sfatul medicului. Analizaţi-vă alimentaţia. Dacă dieta dumneavoastră zilnică conţine câte ceva din fiecare primele patru grupe alimentare enumerate mai jos, înseamnă că aveţi o alimentaţie sănătoasă.
Grupul 1. Cartofi, pâine, orez, fulgi de cereale. Este grupul de alimente care trebuie să constituie elementul principal al meselor zilnice ale femeilor gravide. Alimentele din acest grup vă satură fără a furniza prea multe calorii, aduc elemente nutritive suplimentare şi nu sunt scumpe. · Aceste alimente vă pot oferi zilnic toată energia de care aveţi nevoie. · Nu îngraşă decât dacă sînt gătite sau servite cu grăsimi.
Sunt o bună sursă de proteine, vitamine şi substanţe minerale. · Pâinea integrală şi fulgii de cereale conţin fibre vegetale, care contribuie la prevenirea constipaţiei şi a altor tulburări intestinale. · Cartofii sînt o excelentă sursă de vitamina C (mai ales dacă pot fi gătiţi în coajă) şi ajută la prevenirea anemiei.
Grupul 2. Legume, zarzavaturi şi fructe. Legumele, zarzavaturile şi fructele sînt principala sursă de substanţe minerale şi vitamine. Dacă aveţi posibilitatea, cel mai bine e să mâncaţi legume şi zarzavaturi din grădina proprie. Pentru evoluţia normală a sarcinii şi prevenirea unor complicaţii, e bine să mâncaţi zilnic legume şi fructe.
Grupul 3. Carne, peşte, ouă, nuci, fasole. Organismul gravidei are nevoie de grăsimi în cantităţi mici. Excesul de grăsimi ce se găsesc, în primul rând, în carnea de vacă, de porc şi de oaie sau în diferite produse preparate din aceste feluri de carne şi din grăsimea lor, cum sînt cârnaţii, plăcintele cu carne, hamburgerii etc. poate duce la boli ale arterelor coronariene şi obezitate.
Grăsimile ce se găsesc în carnea de peşte, pui, curcan, raţă, în ouă, fasole, seminţe de floarea soarelui şi în produsele care le conţin prezintă mai puţine riscuri, dar în cantităţi mari toate grăsimile pot duce la îngrăşare, cu riscurile menţionate. Aşadar, în loc de carne grasă ori slănină, folosiţi carne slabă, peşte. De asemenea, încercaţi să nu puneţi grăsimi în supe sau ciorbe şi evitaţi prăjitul. Ca regulă generală : Cu cât mai puţine grăsimi folosiţi în alimente, cu atât e mai bine pentru sănătatea dumneavoastră şi a copilului.
Grupul 4. Lapte şi produse lactate. Laptele, brânza, smântâna şi iaurtul sînt surse valoroase de proteine, vitamine şi substanţe minerale, dar, în acelaşi timp, au un conţinut ridicat de grăsimi animale. Laptele şi produsele lactate pot fi de folos femeilor gravide cu condiţia să fie consumate cu cumpătare. E bine să folosiţi lapte degresat şi smântână cu un conţinut scăzut de grăsime.
Grupul 5. Grăsimi, uleiuri şi zahăr. Încercaţi să reduceţi grăsimile din mâncarea ce o folosiţi. E preferabil să preparaţi mâncarea prin fierbere, pe grătar sau în cuptor, fără să adăugaţi grăsimi sau uleiuri. Încercaţi să reduceţi toate dulciurile – zahărul nu are nici o valoare nutritivă, îngraşă şi provoacă apariţia cariilor dentare. Aşadar, cu cât consumaţi mai puţine grăsimi şi dulciuri, cu atât e mai bine pentru sănătatea dumneavoastră şi a copilului.
Regulile de bază pentru a avea o alimentaţie sănătoasă: · Alimentaţi-vă corect. · Alegeţi o dietă variată.
Folosiţi în raţia zilnică alimente variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză, lapte, iaurt (conţin calciu, proteine), legume şi fructe (conţin vitamina C, fibre, acid folic), carne şi peşte (conţin proteine, fier), pâine, paste din făină de grâu integrală (conţin proteine, fibre, acid folic). · Beţi îndeajuns apă şi sucuri. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esenţial pentru funcţionarea normală a rinichilor şi evitarea constipaţiei. · Mâncaţi numai alimente proaspăt gătite.
Bucatele “stătute” ar putea conţine bacterii care pot ajunge la copil ameninţându-i viaţa. · Evitaţi alimentele conservate. Alimentele conservate, de obicei, au adaos de zahăr şi sare, iar o mare parte dintre ele conţin multă grăsime, conservanţi, mirodenii şi coloranţi. · Nu consumaţi alimente cu termenul de valabilitate depăşit. · Dacă reîncălziţi mâncarea, ţineţi-o pe foc până dă în clocot.
Păstraţi carnea crudă într-un compartiment separat al frigiderului. · Trebuie să acordaţi o atenţie specială igienei în prepararea bucatelor, pentru a evita contaminarea cu bacterii şi toxine. · Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat. Nu consumaţi carne sau ouă crude sau insuficient prelucrate termic. · Spălaţi foarte bine fructele, legumele şi zarzavaturile – pentru a evita riscurile ce le prezintă legumele contaminate cu substanţe chimice sau pesticide. · Evitaţi pe cât e posibil sarea în mâncare – astfel reduceţi riscul de hipertensiune.
Abuzul de cafea şi de alte băuturi ce conţin cofeină (ceai, coca-cola), poate să se răsfrângă negativ asupra evoluţiei sarcinii: poate provoca hipertensiune arterială, favoriza anemia şi naşterea unui copil cu greutate mică. Dacă vă alimentaţi insuficient sau aveţi anemie, puteţi folosi complexe polivitaminice special adaptate pentru gravide. (“Calendarul viitoarei mame”)