Zilele trecute, la Bistrita, profesorul Mircea Martin pleda, intr-o excelenta conferinta, pentru reconstituirea patrimoniului simbolic si moral national.
Propunea, printre altele, recuperarea gesturilor exemplare ale lui Liviu Babes – cel care si-a dat foc, in primavara lui 1989, pe partia de schi de la Poiana Brasov – si Calin Nemes – revolutionarul clujean. Profesorul considera ca cei amintiti exemplifica valorile eroismului si patriotismului in contemporaneitate.
Propunerea dansului nu putea sa nu-mi aminteasca de initiativa TVR de a face un portret al romanilor vazuti de ei insisi. Mihai Eminescu si Banel Niculita, Andreea Marin si Constantin Brancusi, Gigi Becali si Decebal si Ion Cristoiu stau impreuna la masa celor mai mari personalitati ale romanilor din toate timpurile.
Daca ar fi incercat cineva sa impuna salata asta de nume si de vremuri, ar fi iesit un adevarat scandal national. Cum ea a rezultat prin vot generalizat, adica prin SMS, telefon, internet ori biletel bagat in urna, toata lumea se amuza ca de un banc cu Bula (care, de altfel, a fost si el votat cu generozitate).
O astfel de ostire postmoderna, in care artistul de talie mondiala marsaluieste spre eternitate cot la cot cu fotbalistul si prezentatorul de televiziune, e demna de cea din “Tiganiada”. Poporul s-a jucat cu jucaria democratiei. Natiunea si-a impus imaginea ei despre sine. Numai ca in loc de portret a rezultat un colaj aiuritor, o caricatura.
Sigur, multiplele canale de vot imbie la joaca si la fraudare. Nu cred, cu toate acestea, ca rezultatul e urmare a unui exercitiu ludic ori autoironic. Cred, dimpotriva, ca votul a fost dat cu toata seriozitatea.
Caci, iata, componenta eroic-nationalista, cea cultivata de manualele de istorie din vremea comunista si fixata de partidul lui Vadim Tudor si Funar, e bine reprezentata. Inca mai credem ca suntem viteji, inca ne mai batem cu tatarii si cu turcii pe undeva pe la Rovine.
Pe de alta parte, industria media si galeriile echipelor de fotbal si-au impus si ele in constiinta nationala zeii cu crampoane, pe cei de carton sau pe cei electronici. Peste sintagma “din toate timpurile”, la citirea careia ar trebui sa simtim o cutremurare, se sare cu cea mai mare lejeritate.
Numele lui Banel Nicolita are aceleasi sanse sa strabata veacurile ca si cel al Andreei Marin. Starurile si starletele postmoderne sunt perisabile. Maine, un alt esalon se va prezenta sub lozinca “cei mai mari romani din toate timpurile”. Si, pentru doua zile, vor fi vesnici ca si Nicolae Guta ori Vali Vijelie.
Ciorba asta mai are o justificare: e vorba despre procesul de superficializare din invatamant. Manualele abia de spun cateva cuvinte despre scriitori, pictori, muzicieni, oameni de stiinta. Istoria culturii si civilizatiei romanesti e o materie care ar trebui introdusa in scoala, altfel galeria de icoane nationale se va umple de manelisti si fetite blonde ce fac play-back.
Apoi, dupa 1990, reactia alergica la orice idee de “cult al personalitatii” a fost foarte puternica. Numai ca, iata, acum am ajuns la nivelarea, la apasarea in jos a tot ce inseamna personalitate si la un nou cult al vulgului.
Dupa 16 ani, am ajuns din nou la o mentalitate comunist-populista. Cred ca e timpul sa se declanseze o campanie de clarificare axiologica si, de ce nu, una in favoarea cultului personalitatii.
Evenimentul Zilei, Ion Muresan, 27 iul 2006