Decizia recenta a guvernului elen de a oferi cetatenie etnicilor greci din Albania a provocat nemultumiri in rindul tuturor partidelor de opozitie, atat din Grecia, cat si din Albania si a cauzat noi suspiciuni in legatura cu adevaratul scop al acestei initiative.
In timp ce opozitia de stanga din Grecia a acuzat guvernul de la Atena de „import de voturi”, partidele de opozitie din Albania acuza Grecia de imixtiune in problemele sale interne.
Relatiile dintre cele doua state balcanice au fost tensionate timp indelungat, mai ales din cauza partii sudice a Albaniei pe care nationalistii greci o numesc „Epirul de Nord” si care, spun acestia, ar trebui sa faca parte din Grecia.
Aceste tari, unite de o granita de 282 de kilometri, au avut dispute indelungate pe marginea comunitatilor minoritare.
Pe 7 noiembrie, Atena a anuntat decizia sa de a acorda cetatenie cu drepturi depline etnicilor greci din Albania, in acest sens, ministrul de Interne, Prokopis Pavlopulos, declarand ca acest privilegiu va fi acordat oricarui cetatean albanez care va putea furniza dovezi ca este de etnie greaca.
Totusi, cei care ar putea incerca sa obtina acest privilegiu sunt impartiti in doua grupuri distincte.
Primul este reprezentat de o comunitate elena relativ mica din sudul Albaniei. Oficial, aceasta comunitate este formata din 36.000 de persoane care traiesc in cateva zeci de sate din jurul localitatilor Gjirokastra si Saranda.
Numarul acestora a scazut scazut semnificativ, comparativ cu ultimul recensamant, din timpul regimului comunist, cand erau inregistrate 58.758 de persoane. Explicatia autoritatilor pentru aceasta scadere este ca multi si-au abandonat locuintele si au emigrat.
Un grup mult mai larg este reprezentat de cetatenii albanezi care au emigrat in Grecia in ultimii ani in cautare de locuri de munca. Acestia sunt in numar de aproximativ 500.000, multi dintre ei avand deja documente care le permit obtinerea privilegiilor de cetatenie acordate etnicilor greci.
Potrivit unor estimari, aproximativ 200.000 de persoane ar putea beneficia de oferta de cetatenie greaca, ceea ce ar putea avea un impact major asupra alegerilor de anul viitor din Grecia.
Desi partidul de stanga din opozitie, PASOK, intentionase sa ia o masura asemanatoare, acesta a catalogat decizia guvernului conservator condus de Kostas Karamanlis drept o incercare evidenta de a-si asigura voturi pentru alegerile care vor avea loc in curand.
Politicienii albanezi, in special cei din partidele de opozitie, au criticat, de asemenea, acest plan. „Atena trimite un mesaj clar catre albanezi si anume ca, daca vor sa intre in Europa, o pot face doar prin schimbarea cetateniei, devenind cetateni greci,” a declarat Pllumb Xhufi, reprezentant al socialistilor, din opozitie.
„E o decizie periculoasa care ar putea avea efect de domino,” a spus si Sabri Godo, reprezentant al Partidului Republican. „Ce s-ar intampla daca Albania ar acorda cetatenie tuturor albanezilor din Balcani?” „Grecia nu ar trebui sa isi acorde dreptul de determinare unilaterala a etniei cetatenilor albanezi.”
Totusi, premierul Sali Berisha, reprezentant al unui partid de dreapta, a sustinut decizia guvernului de la Atena. Acesta a declarat ca exemplul Greciei „ar trebui urmat si de alte tari din Uniunea Europeana.”
Refuzul lui Berisha de a se opune deciziei Greciei a fost o surpriza pentru cei care isi amintesc de reputatia sa de presedinte nationalist cand, prin 1992-1997, nu era cunoscut prin masuri sau declaratii menite sa atraga apreciere din partea minoritatii elene.
Vangjel Dule, liderul Partidului Unit pentru Drepturile Omului, care reprezinta minoritatile elene, slave si rrome din Grecia, a sustinut, de asemenea, decizia Greciei.
Dule a declarat ca albanezii au privit mereu cu suspiciune incercarile Atenei de a ajuta minoritatea greaca, chiar si atunci cand aceasta a fost facuta evident in scopuri pozitive. „Nu exista nicio conspiratie greaca – totul are loc in limita acordurilor semnate cu Comisia Europeana si ratificate de Albania,” a declarat Dule.
Spiro Ksera, reprezentant de etnie greaca al autoritatilor din Gjirokastra, a declarat ca grecii din regiune asteptau de mai multa vreme aceasta decizie si ca Albania nu va fi afectata in niciun fel.
Totusi, suspiciunile albanezilor sunt intretinute mai ales de reactia de incantare a grupului nationalist grec Vorioepir, care sustine pretentiile teritoriale asupra „Epirului de nord.”
Presedintele grupului, Llambi Karathano a declarat ca aceasta decizie va dezvalui existenta unui mare numar de etnici greci in Albania care nu fusesera inregistrati in timpul recensamintelor anterioare. „Numarul acestora s-ar putea ridica la 1 milion,” a afirmat acesta.
Un articol de Sokol Shameti, redactor sef la TV Klan – Albania
Balkan Investigative Reporting Network, 20 nov 2006