Care este cea mai bună dietă pentru a atinge o greutate sănătoasă şi pentru a preveni afecţiunile cronice? Să fie o dietă săracă în carbohidraţi, una bogată în carbohidraţi, una bazată doar pe legume sau una care nu include legume? Cercetătorii spun că ar fi mai bine să uitaţi în totalitate de cuvântul „dietă”, conform unui editorial publicat astăzi în prestigioasa publicaţie Journal of the American Medical Association (JAMA).
Doi oameni de ştiinţă – Sherry Pagoto de la University of Massachusetts Medical School şi Bradley Appelhans de la Rush University Medical Center din Chicago – lansează un apel pentru încetarea aşa-numitelor „războaie ale dietelor”, pentru că toate sunt la fel de bune (sau rele) în a-i ajuta pe oameni în lupta contra kilogramelor în plus.
În cele din urmă, pacienţii devin confuzi şi ajung să creadă că o dietă este superioară celeilalte, când de fapt schimbările în stilul de viaţă, şi nu dietele, reprezintă singura metodă prin care putem preveni creşterea în greutate şi pericolele asociate, cum ar fi diabetul şi afecţiunile circulatorii.
Cercetătorii citează numeroase studii care demonstrează un succes moderat al diferitelor tipuri de diete care se concentrează asupra macronutrienţilor: proteine, grăsimi sau carbohidraţi. Indiferent de dietă, fără o schimbare a stilului de viaţă, greutatea revine.
În schimb, mai multe cercetări recente – precum Finnish Diabetes Prevention Study şi China Da Qing Diabetes Prevention Study – au arătat că la mai mulţi ani după finalizarea studiului participanţii continuau să aibă o greutate mai mică şi o incidenţă mai redusă a diabetului, acest lucru datorându-se faptului că aceştia au fost învăţaţi cum să slăbească prin schimbarea stilului de viaţă.
Pagoto afirmă că schimbările de comportament au trei aspecte: sfaturile referitoare la dietă (cum să controlăm porţiile, cum să reducem consumul de alimente bogate în calorii şi cum să alegem restaurantele), sfaturile referitoare la activitatea fizică (cum să stabilim obiective, cum să ţintim un prag al bătăilor inimii şi cum să facem sport în siguranţă) şi sfaturi referitoare la modificarea comportamentului (cum să ne auto-monitorizăm, cum să rezolvăm probleme, să rămânem motivaţi şi să înţelegem foamea).
“Dieta folosită în schimbarea stilului de viaţă poate fi low-fat, low-carb etc. Nu contează”, spune Pagoto. “De fapt, cel puţin un studiu a făcut o comparaţie asupra schimbărilor de viaţă cu o dietă cu puţine grăsimi versus o dietă cu puţini carbohidraţi, iar rezultatele nu au arătat să existe vreo diferenţă. Dieta în sine nu afectează rata de succes a schimbării stilului de viaţă; elementul cheie este modificarea comportamentului”, subliniază cercetătorul.
Pagoto afirmă că există cinci provocări în orice dietă pe care le-a identificat, de-a lungul timpului, la pacienţii săi:
- a nu avea timp de gătit sau de făcut sport
- a fi prea stresat
- faptul că membrii familiei aduc junk food acasă
- a nu avea un partener cu care să faci sport sau a avea un sentiment ciudat atunci când faci sport
- senzaţia constantă de foame
Pagoto spune că proporţia de proteine, grăsimi sau carbohidraţi din dietă nu se numără printre aceste provocări.
Majoritatea pacienţilor săi obezi înţeleg care alimente sunt sănătoase şi care sunt nesănătoase. De aceea, specialista lucrează alături de pacienţii săi pentru a găsi căi prin care comportamentele sănătoase să intre în rutină, indiferent de dieta pe care aceştia o urmează.
Pagoto şi Appelhans lansează un apel pentru efectuarea mai multor cercetări asupra adeziunii în ceea ce priveşte dietele. Cei doi specialişti afirmă că numărul cercetărilor asupra acestui aspect este minuscul în comparaţie cu numărul studiilor efectuate asupra dietelor la modă.