Ministrul de finante: “Cine vrea sa dea bacsis baiatului care livreaza la domiciliu merge la unitate pentru bon fiscal”

Persoanele care fac livrări la domiciliu pot primi bacşiş, dar numai dacă societatea la care lucrează le permite acest lucru şi numai dacă cel care cumpără se deplasează la sediul firmei pentru a-i fi eliberat bonul fiscal, susţine ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Eugen Teodorovici a răspuns astfel unei întrebări adresate de către un jurnalist în legătură cu fiscalizarea bacişul dat celor care livrează pizza.

Citeste si: Cum arata un BON FISCAL PENTRU BACSIS

“Dacă eu vreau să dau bacşiş băiatului care îmi aduce pizza, cum rezolv, domnule ministru ?”, l-a întrebat un jurnalist pe ministru, acesta explicându-i că, dacă este mulţimit de “gustul şi serviciile prestate”, îi poate da bacşiş.

Întrebat însă cum poate fi dat acestuia bacşiş fără să primească bon fiscal, ministrul a răspuns: “Dacă doriţi să lăsaţi un bacşiş, mergeţi la unitatea respectivă, iar acolo, pe casă, bate bonul fiscal, bacşişul respectiv, şi asta este”, a explicat ministrul de Finanţe.

Ordonanța de Urgență 8/2015 care definește bacșișul și stabilește evidențierea acestui tip de venit pe bonul fiscal a fost publicată, săptămâna trecută, în Monitorul Oficial.

Potrivit actului normativ, ‘prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar”.

Introducerea unor prevederi legale cu privire la definirea sumelor încasate în plus, sub formă de bacșiș, este necesară în vederea evidențierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării acestuia, se mai arată în documentul citat.

Sumele provenite din încasarea bacșișului vor fi înregistrate în contabilitate la ‘alte venituri’, iar sumele distribuite salariaților se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Operatorii economici pot să stabilească, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacșișurilor rămân la dispoziția lor ori constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaților.

Citeste si: Câţi bani va caştiga statul din impozitarea bacşişului

În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcțiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligați să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe, în condițiile legii, pentru respectivele operațiuni și facturi, la cererea clientului. “Obligația privind înregistrarea operațiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care își desfășoară activitatea de transport în regim de taxi”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, în cazul firmelor la care s-au găsit sume de bani nefiscalizate, Ordonanța stabilește sancțiuni care merg de la avertisment până la suspendarea temporară a activității, în funcție de valoarea care nu poate fi justificată. Aceste sancțiuni se aplică la 10 zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, respectiv începând din data de 9 mai.

Astfel, dacă sumele neînregistrate sunt de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată în casa de marcat la data și ora efectuării controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, se va emite un avertisment.

Amenzile pornesc de la 3.200 de lei, dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la data și ora controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, și pot ajunge la 27.500 lei în cazul în care suma nejustificată care rezultă din săvârșirea contravenției este mai mare de 1.000 lei și depășește 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat.

Mai mult, activitatea unei companii poate fi suspendată pentru 30 de zile în cazul în care, într-un interval de 24 de luni de la constatarea neregulilor, se constată o a doua abatere. În alte situații, dacă operatorul economic achită amenda, dar și o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancțiunea complementară, care constă în suspendarea pentru 30 de zile a activității operatorului economic pentru unitatea în care s-a constatat contravenția, încetează de drept în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator.