Romania, te iubesc! Padurile sunt macelarite ilegal sub nasul autoritatilor

Vezi cele mai mari reduceri ale magazinelor online:
eMag , Altex , Libris , Vegis , QuickMobile , FashionDays

‘Accidentale’: iata noua gaselnita prin care se taie ilegal si totusi cu acte in regula. Sub pretextul ca au fost doboriti de calamitati, sute copaci sunt scosi din padure in fiecare zi.

Se intampla in Parcul Natural Putna-Vrancea. Taierile pe accidentale au devenit insa un fenomen national. Un copac ofera intr-o ora necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile. In fiecare ora, in padurile Romaniei sute de copaci sunt culcati la pamant ilegal iar in urma raman imagini apocaliptice.

Avem 6.741.000 de hectare de padure. Pare mult, dar suntem la coada Europei la acest capitol. Romania a pierdut intr-un secol mai bine de jumatate din paduri. Si nu se opreste. Pierde in continuare hectare intregi in fiecare zi. Taieri la ras.

In ultimii ani, mai multe legi, numite ale proprietatii au adus haos in padure. 500.000 de hectare de padure sunt neadministrate. Acolo in mare parte padure nu mai este. In plus, peste un milion de hectare au fost retrocedate in conditii discutabile, iar alte 500.000 de hectare sunt in litigiu.

In ultimul timp, au aparut procuratorii, invizi care cer si primesc in numele unor mai familii de boieri zeci si sute de mii de hectare de padure. La inceputul acestui sezon, la Romania, te iubesc! am arata dezastrul din padure. Peste tot se fura ca in codru. Vinovati sunt multi: silvicultori, politicieni, politisti, oameni de afaceri. Acest material a ajuns pe masa tuturor autoritatilor din Romania care ar trebui sa ia masuri.

Premierul Emil Boc nu a vrut sa primeasca materialul. L-au primit insa sefii Parlamentului, senatori, deputati, sefii politiei, autoritati de control, ministrul padurilor. Toti au promis ca vor studia problema si vor lua masuri. Inca nu le-au luat. Intre timp, noi ne-am intors in padure.

Taierea padurilor in Romania -_- Parca nu se mai termina …

Posted by pauzadestiri.ro on Thursday, May 21, 2015


Parcul Natural Putna-Vrancea. Un loc cu regim silvic special. Pe imagine se vede cum doi indivizii parasesc camionul cu lemne in mijlocul drumului si fug in padure.

In camionul abandonat in mijlocul drumui sunt cel putin 15 metri cubi de lemn de cea mai buna calitate. Dupa cateva minute o alta masina incarcata cu lemne soseste si apar si proprietarii camionului abandonat. Am plecat mai departe in padure. Pe firul apei, insa, cineva ne urmarea.

Am ajuns in Parcul Natural Putna-Vrancea cu seful Pazei, Aurel Lechea. Acum cateva luni, Lechea a dezvaluit pe internet cum se fura din parcul natural, cu acte in regula. Accidentalele sunt copacii doborati de calamitati.

“Nici discutii de accidentale. Se intervine cu lucrari pe acceasi suprafata. Am facut sesizari la ministerul mediului si apelor si nu s-a luat nici o masura. Se vede clar, arbori care sunt pusi in valoare, n-au nici un motiv sa fie dati jos…

Acum, in locul arborilor filmati si postati pe internet au ramas doar buturugile. Padurea din zona Parcului apartine Obstii de Mosneni din comuna Tulnici iar ce se intampla aici are acordul Ocolului Silvic Privat Tulnici. Si pe autorizatia de taiere se arata clar ca produsele exploatate sunt accidentale.

In padure sute de buturugi raman dovada taierilor iar alti copaci, marcati aparent legal, asteapta sa fie pusi la pamant. In mod normal, pe “accidentale” ar trebui scosi din padure copacii doborati de calamitati sau care au probleme. La Tulnici lucrurile stau pe dos.

Copacii de aici se taie cu acordul Ocolului silvic iar firma care exploateaza apartine fratelui sefului de ocol. Pe Costel Nicoara seful ocolului, cel care aproba taierile l-am gasit in Bucuresti cu o varianta uluitoare despre motivul taierilor din parcul natural. Mai mult, taierile de aici au primit acordul ITRSV-ului, singura institutie a statului care poate controla padurile private.

Alexandru Lefter este seful ITRSV peste 6 judete. Stie bine ce se intampla la Tulnici.

Parcul Natural e brazdat de drumuri ilegale. Iar toate apele din zona au fost poluate. Mai mult, dupa ce padurile au trecut in proprietate privata au fost distruse si pepinierele. In padure tot timpul am avut senzatia ca suntem urmariti. Cand i-am descoperit urmaritorii au fugit cu doua tafuri.

Cei doi indivizi au ascuns tractoarele in padure. Incercau sa ne ia din nou urma. Ceva mai tarziu am descoperit si locul din care scoteau copaci. Copaci taiati ilegal. Vrancea detine un loc fruntas pe harta taierilor ilegale. De cativa ani, aici a aparut un nou fenomen: procuratorii de paduri.

Procuratorul este un individ care se da om cu relatii peste tot si asta si care e dispus sa reprezinte familii care au ceva de solictat in instanta in relatiile cu statul. Vin, identifica eventual urmasi sau posibil oameni care au posibile legaturi cu urmasii si solicita in numele lor. Vin si merg in instanta, reclama, fac presiuni, asa ii caracterizeaza pe procuratori directorul Romsilva, Valerian Solovastru.

Cu procuratorii, Romsilva – institutia care raspunde de padurea statului – are sute de procese pe rol. Maricel Cosor este unul dintre cei mai cunoscuti procuratori din Vrancea. A cerut pana acum, in numele urmasilor unor boieri zeci de mii de hectare de padure. Si a si primit. L-am gasit pe domnul Cosor la judecatoria din Panciu, unde depunea hartii pentru revendicarea unor paduri. Ne-a condus intr-o padure pe care a revendicat-o si castigat-o. Dar nu i-a convenit amplasamentul.

Un executor judecatoresc i-a dat alt amplasemnet pe care Romsilva nu i l-a pus in posesie. De atunci se judeca si acuza Romsilva ca ii taie padurea. In padurea de la Buciumeni, Maricel Cosor a venit insotit de Gheorghe Gussi, tatal consilierului prezindential Alexandru Gussi, mostenitori ai unor familii de boieri. Pentru ei se zbate acum Maricel Cosor.

In mai multe documente Romsilva sustine ca Maricel Cosor a cerut mult mai mult decat aveau mostenitorii dreptul.

Cazul mosiei Padureni a devenit celebru. Din documentele detinute de Romsilva reiese ca mostenitorii, printre care si familia Gussi, nu aveau dreptul sa primeasca mai mult de 92 de hectare de padure. Maricel Cosor primeste insa 437 de hectare de padure, langa Marasesti printr-o hotarare a Comisie judetene Vrancea. La vechea mosie se ajunge insa foarte usor, chiar din drumul european. Cosor a refuzat padurea de aici iar judecatoria panciu i-a reconstitut dreptul de proprietate pe un alt amplasament.

Asa se face ca printr-o hotarare a instantei Cosor Maricel a renuntat la o padure de plop, rara si a primit una de rasinoase, in statiunea Soveja, din proprietatea statului. Mult mai valoroasa. Cu toate ca inca se judeca cu statul, Cosor a taiat in padurea de la Soveja. Mai mult, in acest moment padurea nu este administrata de un Ocol Silvic.

Romsilva sustine ca Maricel Cosor a depus cereri pentru aceeasi suprafeta de padure la mai multe primarii. Mii de hectare. Si a primit padure. Domnul Cosor cere padure si in numele familiei Lahovari. Ultimul descendent al acestei ramuri este Constantin Lahovary, din Bucuresti care cere, printre altele, 1262 de hectare de padure la Copacesti.

Constantin Lahovary, dupa documentele detinute de Romsilva nu are dreptul la padure. Padurea a apartinut lui Emil Lahovary pe care nu-l poate mosteni, spune Romsilva, intrucat este ruda de grad 6, iar succesiunea este permisa doar pana la rudele de grad 4. Comisia judeteana Vrancea si Judecatoria Onesti ii da insa dreptul sa primeasca padurea in baza unui document depus de Cosor la dosar in care se arata ca domnul Constantin Lahovari nu il mosteneste pe Emil Lahovary ci pe G Lahovari, adica Grigore, strabunicul sau.

Romsilva sustine insa ca este vorba de un fals in acte. In numele lui Lahovary, Cosor a cerut si parcul din municipiul Adjud. Gilda Scanteianu este un alt procurator din Vrancea. Pentru unele paduri se bate cu Maricel Cosor. Numele Gildei Scantaianu este legat de distrugerea unei rezervatii de seminte de 31 de hectare in padurea de la Ruginesti. Totul s-a intamplat cu acordul sefului de Ocol Adjud, Adina Panzaru.

Ea si alti doi colegi au fost dati afara din sistem si sunt cercetati pentru o dauna de 19 miliarde de lei vechi. Sustine ca tot ce se intampla aici este o polita platita de sefii sai pentru ca s-a impotrivit unor retrocedari.

Si acum din padurile de la Ruginesti se taie tot pe accidentale. Padurarul locului se teme sa vorbeasca. Grav este ca aici a fost distrusa o rezevatie de seminte de gorun si cires, inscrisa in catalogul national. Cat timp am umblat prin padurile Vrancei, in zona a fost trimisa si o echipa de control de la Bucuresti. Ne-am intalnit cu ea in sediul Ocolului silvic Vidra.

Taierile pe accidentale au devenit o moda in toata tara. La cateva minute dupa ce ne-am despartit de corpul de control am intrat intr-o padure administrata de Ocolul Silvic Vidra. Ne-am intors la Ocolul Vidra. Am descoperit ca padurea respectiva apartine Gildei Scanteianu, iar taierea s-a facut pe …accidentale.

Impreuna cu seful de ocol si cu seful de district, cel care a facut marcarea ne-am intors in padure. 40 de goruni au fost culcati la pamant in doar cateva zile. Odata copacul scos din padure, nimeni nu mai poate sa spuna daca era sau nu distrus de vant.

Duta Gica a fost subsecretar de stat in ministerul Padurilor, a condus directia Silvica Vrancea mai multi ani. Si acum ocupa functii importante la carma padurilor din Vrancea. Si el este procurator si solicita 1.767 de hectare de padure.

Numele sau apare intr-un dosar gros intocmit de sefii sai de la Bucuresti.

Mosia Vladnicu a apartinut Mariei Plagino. In 1911 avea 1332 de hectare de padure. In timp Plagino vinde din mosie iar in cele din urma o lasa mostenire unui anume Cristofil Constantin, care vinde si el din padure. In anul 1948 din documentele detinute de Romsilva, Cristofil Constantin mai avea 300 de hectare de padure din vechea mosie.

Acum, in contemporaneitate, Cristofil Denisa in calitate de mostenitor a solicitat si primit cele 300 de hectare de padure dar mai vrea alte 1.479 de hectare. Aici intervine Duta Gica. Cumpara cele de 300 de hectare de la Cristofil Denisa si drepturile litigioase pentru restul suprafetei.

In baza unei harti din 1877, comisia locala din Tanasoaia, condusa de primar hotaraste ca Dutu Gica are dreptul sa primeasca si restul de padure de aproape 1500 de hectare. Comisia judeteana respinge decizia comisie locale dar se merge in instanta iar judecatorul Carmen Comanescu de la Adjud ii dreptul sa primeasca 1422 de hectare din care aproape o mie vor fi date din padurile statului. In documentele Romsilva se afirma ca decizia judecatorului Comanescu s-a bazat pe informatii false.

Decizia judecatorie vine exact in perioada in care Duta Gica era subsecretar de stat in ministerul padurilor. In documentele Romsilva se arata ca Duta Gica in functia publica detinuta trebuia sa apere padure si nu sa actioneze in interes personal in detrimetrul proprietatii publice a statului. Romsilva a constestat decizia instantei. Pentru 3 sute de hectare,bugetarul duta gica spune ca a platit 300.000 de euro. Pentru restul de 1.400 de hectare nu a platit deocamdata nimic.

In zilele urmatoare Duta Gica ne-a sunat si a cerut dreptul la propria replica.

Asa ca ne-am intors. In 1991, legea 18 da proprietarilor dreptul sa primeasca un hectar de padure. In 2000, prin alta lege proprietarii au dreptul sa primeasca 10 hectare. In 2005, Romania prin seful statului condamna regimul comunist. Apare legea 247 care da posibilitatea proprietarilor sa primeasca tot ce-au avut inainte de venirea comunistilor.

Acum in 2011, in documentele oficiale se atrage atentia ca legea 247 abunda de prevederi lacunare si contradictorii care au condus la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor vaste suprafete de padure in mod nejustificat pentru persoane care nu aveau dreptul. Din cele 6.741.000 de hectare de padure al Romaniei, mai bine de jumatate au fost retrocedate iar acum sunt proprietati private.

Asta inseamna un milion de hectare din padurile Romaniei. In multe dosare in fata judecatorilor statul roman nu a fost reprezentat pentru ca Romsilvei i se contesta calitatea de proprietar al padurilor. O scapare a legii, prin care statul a pierdut sute de mii de hectare de padure. Singurul organ al statului care poate sa mai controleze aceste paduri este Inspectoratul teritorial silvic.

O institutie care are in teren nici 300 de angajati, adica un om la zeci de mii de hectare de padure. Dupa ce intra in posesia terenului, legea il obliga pe proprietar sa incheie un contract cu un Ocol Silvic care sa-i administreze padurea. In foarte multe cazuri proprietarii nici nu vor sa auda si taie dupa bunul plac.

La Draguseni, in Galati, mai bine de 100 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului. Nimeni nu a fost pedepsit.

In Europa, majoritatea padurilor sunt particulare. In Franta de exemplu, trei sferturi din paduri sunt private. Acolo insa suprafata impadurita creste in fiecare an cu 30.000 de hectare. In Austria, peste 80% din paduri sunt private. De-a lungul anilor, statul a devenit atit de multumit de proprietari, incit le-a dat, prin lege, mai multa libertate in privinta exploatarii padurilor, ca sa nu mai ceara aprobari la fiecare pas.

In ultimii ani, mai multe firme din Austria au deschis la noi adevarati colosi industriali in care toaca milioane de metri cubi de lemn. Mare parte din mostenitorii familiilor de boieri sau domnitori care au primit zeci de mii de hectare de padure au vandut imediat acestor colosi padurile primite.

Am nimerit la Nadrag chiar in ziua in care statul trebuia sa dea noilor proprietarilor padurea. Intr-o document semnat de toti angajatii Ocolului Silvic din Lugoj ni se atarge atentia asupra situatiei de la Nadrag. O padure evaluata la aproape 40 de milioane de euro.

In 1924, se infiiinteaza “societatea anonima forestiera din Nadrag” in care principalii actionari erau Uzinele Titan Nadrag Calan. Societatea a detinut padure in zona. In 1947 Societatea ia mai multe credite de la stat pe care la garanteaza cu padurea. In 1948 societatea este dizolvata iar padurile trec in patrimoniul statului.

In 2005, Florin Maran infiinteaza “asociatia societatea anonima Forestiera Nadrag” si cere padurea. Isi argumenteaza solicitarea cu Registru alfabetic al societatii in care apare si un bunic al sau. Reprezentantii romsilva sustin insa ca acest registru se refera la taranii din zona care au primit pamant prin expropriere in 1937 de la Societate si nicidecum la actionarii societatii.

In plus, Romsilva sustine ca obiectul de activitate al vecihi societati nu este acelasi cu cel al asociatiei lui Florin Maran. Societatea avea ca obiect de activitate taiera si comercializarea lemnului in timp ce Asociatia vrea sa administreze terenuri forestiere.

In 2005, Maran primeste acordul comisie locale, condusa de primarul Liviu Muntean sa primeasca 11144 de hectare de padure. La judecata Romsilva nu este acceptata iar statul este reprezentata de primarul Muntean, care este convins ca statul n-are nici un drept.

In 2008, la judecatoria Lugoj, in baza documentelor primite de la comisia locala Nadrag, magistratul Rodica Wagner hotareste ca Asociatia lui Florin Maran este mostenitoarea celor inscrisi in Registrul Alfabetic-contestat de Romsilva. Mai mult, judecatorul concluzioneaza ca Asociatia este una si aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata in 1948, fiind continuatoarea si succesoarea in drepturi si obligatii”, deci indreptatita sa primeasca padurea. La scurt timp dupa aceasta decizie, judecatorul Rodica Wagner se pensioneaza.

Cat timp am asteptat la usa comisie locale din primaria Nadrag am observat ca toate documentele sedintei erau corectate si puse in litera legii de juristul institutiei. Ruda cu judecatoarea Rodica Wagner.

Solutia data de judecatorul Wagner a fost contestata de Romsilva, ca fiind abuziva. Fara rezultatat. In toate procesele, Romsilvei i-a fost negata calitatea de proprietar al padurii. In timp ce la Nadrag, comisia locala incerca sa-l convinga pe seful de ocol sa dea padurea, la comisia de abuzuri din Camera Deputatilor, directorul Romsilva incerca sa-i convinga pe parlamentari sa ia masuri.

Deputatii au promis ca vor infiinta o comisie care sa cerceteze situatia de la Nadrag.

Focsani, Vrancea. Garboiu Constantin, procurator. In 2008, printr-o hotarare a intantei a primit 4200 de hectare de padure. Inainte de 1948, padurea care se intinde pe 4 comune in Vrancea a apartinut societatii Forestiere Lomas , societate cu actionariat suta la suta elvetian. Inainte de 1948 societatea a luat mai multe credite de la statul roman. A garantat cu padurea.

La sfarsitului anului 1947 se alege comitetul de cenzori. Printre ei se gaseste si Manta Grigore. In statul societatii se spune ca cenzorii pot fi si actionari. In 1948 padurea societatii Lomas este luata de statul roman in contul datoriei. In 2007, Manta Mihai, mostenitorul cenzorului Manta Grigore, cere cele 4200 de hectare de padure care au apartinut societatii. Drepturile litigioase sunt cumparate de Garboiu Constantin.

In 2008, judecatoarea Anisoara Topor hotaraste ca Manta Grigore era cenzor si actionar al societatii iar Garboiu Constantin este indreptatit sa primeasca cele 4200 de hectare de padure. Cu toate ca i-a preluat padurea, Garboiu supune ca nu are habar cine a fost societatea Lomos. Cand sa plecam insa, domnul Graboiu si-a adus brusc aminte istoria societatii Lomas.

A ramas sa ne intalnim in zilele urmatoare pentru a-si argumenta vorbele cu documente. Romsilva sustine ca decizia data de Anisoara Topor este “o eroare judiciara extrem de grava, fara precedent in practica judiciara din Romania.

Anisoara Topor nu a vrut sa ne spuna cum a fost posibil sa retrocedeze 4.200 de hectare de padure. Ne-am intors la Constantin Graboiu. In locul documentelor promise, care sa justifice mostenirea, domnul Graboiu a venit cu alte hartii.

In 2006, Dumitru Victor, seful Ocolului Silvic Focsani a cumparat drepturile litigioase pentru cele 4.200 de hectare de padure. In contractul de mandat, seful de ocol se angajeaza sa obtina toate hartiile si sa intreprinda toate demersurile pentru obtinerea padurii.

Valea Tibaului, Suceava.

Mii de hectare de padure au fost rase in ultimii ani. Aproape toata Valea este proprietate privata. Parcele intregi sunt si acum in exploatare. Se taie ilegal.

Peste o parte din aceste paduri a fost sef chiar Valerian Solovastru inainte sa ajunga director Romsilva. Taierile de aici s-au intamplat sub ochii lui. Pop Simion a detinut aici 10.000 de hectare de padure. In 1986, fiica adoptiva, in varsta de 88 de ani lasa mostenire intreaga avere menajerei, de care spune ca s-a atasat sufleteste.

Intr-o expertiza profesor Doctor Vladimir Belis sustine ca la data redactarii acestui testament, cu 49 de zile inainte de deces, Fonai Olga era “lipsita de capacitatea psihica de exercitiu” deci nu avea cum sa scrie aceste randuri. In baza testamentului, Rodica Marian primeste 3.400 de hectare de padure la Carlibaba si cere alte cateva mii la Borsa.

Rodica Marian, mostenitoarea locuieste in Bucuresti.Ne-a raspuns sotul doamnei. Sotul ne-a precizat ca “nu e bine sa ne bagam in treaba asta” si ne-a promis ca revine cu documente si dovezi ca sunt mostenitori de drept. Parcul Natural Muntii Maramuresului, zona Borsa. Si de aici se fura. Cei care taie au aflat de sosirea noastra, asa ca au disparut.

Am ajuns in zona cu politia de frontiera. In acest loc, acum cateva luni mai multi muncitori au fost impuscati de fiul unui consilier judetean. Totul a plecat de imparirea lemnului intre clanurile din Borsa. Mai mult, acum 2 ani la Borsa au fost descoperite utilaje furate din starinatate. Multe dintre ele erau folosite in padure.

In apropiere se aude o drujba. Am si gasit in locul din care s-a taiat.

Cotos Petru sustine ca si aici se taie tot pe accidentale. Copaci doborati de vant si alte calamitati. Coapacii din camion nu au insa nici urma de calamitate. Dupa ce-au incarcat camionul cu varf, muncitorii au pornit catre Borsa. Lemn taiat si transportat ilegal. La intrarea in localitate mai multe masini ne-au inconjurat si oprit.

Domnul din imagine sustine ca este prieten cu patronul si are acte. Aceasta este o modalitate prin care se fura lemne. Se intocmesc actele dar data se trece pe ele doar daca apare controlul. Ce scapa controlului nu este trecut in contabilitate.

Ne-am intors a doua zi in padure cu reprentantii Parcului Natural. Cum am aparut, s-a alarma. Ne-am intalnit cu acelasi Cotos Petru. Localnici au transformat firul apei in drum. Pe aici intra cu masinile si tot pe aici scot lemnele.

Se folosesc de copii ca sa urmareasca intrusii in zona si sa dea alarma. Doi pusti au stat dupa noi tot timpul. In padure, parc natural ramane un dezastru. Moisei, un sat de langa Borsa. Aceste paduri apartin bisercilor din sat si manastirii. Am intrat in manstirea Moisei pentru afla cine a taiat ilegal aici.

In ultimii ani, in Romania sute mii de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului. Ilegal. Iar in locul lor nu s-a mai pus nimic. Avem legi proaste care permit furtul-un atentat la calitatea aerului pe care il respiram cu totii. Padurile ar trebui sa stea pe ordinea de zi in institutiile care se ocupa de siguranta nationala iar in Codul Penal ar trebui introdus delictul de mediu.

Doar asa poate am reusi sa mai oprim din furt. In ultima vreme insa, se taie in toata tara atat la particulari cat si la stat hectare intregi cu acte in regula, cu justificarea ca padurea a fost distrusa de calamitati. In plus sute de mii de hectare de padure sunt pe cale sa fie retrocedate de judecatori in conditii discutabile unor procuratori, indivizi care fac parte din adevarete retele cu ramificatii pana in cele mai inalte sfere, constitiuite pentru pentru a pune mana pe paduri.

In timpul realizarii acestui material, instanta i-a acordat lui Duta Gica dreptului de a primi 1.100 de hectare de padure la Tanasoaia iar Maricel Cosor a primit 2.358 de hectare la Soveja. Intr-o padure de langa Bucuresti, cu mare pompa a fost ingaurata luna padurii.



Deschide un cont tranzacționare la bursă:

80.6% din conturile CFD de retail pierd bani

Magazine recomandate pentru shopping online:


emag.ro FashionDays PC Garage CEL.ro altex Aoro Carturesti logo QuickMobile

Articole asemănătoare recomandate pentru tine:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.