Peste 70% din averea financiară a românilor stau în depozitele băncilor pentru dobânzi mai mici de 1% pe an, în timp ce pe bursa de la Bucureşti există acţiuni lichide cu randamente şi de 45% pe an, iar dividendele plătite de cele mai mari companii listate sunt în medie de 7,5%. Educaţia financiară deficitară alături de frica de risc îi fac pe români să meargă doar la bancă pentru a-şi plasa economiile.
Depozitele bancare ale populaţiei au crescut cu 8,7 miliarde de lei în ultimul an, atingând valoarea de 147,9 miliarde de lei la finalul lunii februarie, deşi dobânzile la lei s-au înjumătăţit până la circa 1,5% pe an, iar la euro au coborât la circa 0,3% pe an.
În acelaşi interval, pe bursa de la Bucureşti tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu peste 15%, până la o medie zilnică de sub 26 milioane de lei, semn că nu au intrat bani noi în piaţă, iar fondurile mutuale au raportat intrări nete de 735 milioane de lei (februarie 2015 – februarie 2016). Dacă indicele BET al bursei, ce reuneşte evoluţia celei mai lichide zece acţiuni, afişează un randament negativ de 4% pentru ultimele 12 luni, anumite acţiuni din primul eşalon al bursei se remarcă cu un randament şi de 45%, cum este cazul acţiunilor Banca Transilvania. Mai mult, dividendele anunţate în acest an de cele mai mari companii de pe bursă aduc în medie un câştig cert de 7%. Cu toate acestea, românii nu s-au lăsat impresionaţi de oportunităţile de pe bursa locală.
„Nu există suficientă educaţie financiară pentru a vedea mai mulţi români investind pe piaţa de capital. Băncile comerciale ar putea, dacă ar dori, să îşi îndrepte clienţii spre plasamente mai profitabile de economisit în condiţiile în care la un depozit bancar iei un câştig un pic mai mare de zero. Însă băncile preferă să atragă bani ieftini de la populaţie pe care să îi plaseze ulterior în titluri de stat“, a spus Nicolae Pascu, directorul general al societăţii de administrare STK Financial, printre cei mai mari administratori independenţi de fonduri.
Managerul atrage însă atenţia că băncile ar trebui să ia în calcul că plasamentele în titluri de stat ar putea să le aducă şi pierderi dacă se inversează trendul şi are loc o majorare a dobânzii de referinţă ca urmare a presiunilor inflaţioniste din economie. Rămâne de văzut care va fi comportamentul băncilor faţă de dobânzile la depozite dacă plasamentele în titluri de stat vor începe să le aducă pierderi în cazul unor majorări ale dobânzii de referinţă de către BNR.
Ce anume însă i-ar putea determina pe români să îşi îndrepte economiile spre piaţa de capital?
„Nu mă aştept să se modifice comportamentul românilor decât într-un orizont foarte lung de timp. Dacă scăderea dobânzilor de la 100% cât erau acum 15 ani la 1% în prezent nu i-a făcut pe români să se schimbe, mă îndoiesc că ar putea exista un alt factor mai important care să îi convingă să investească“, a mai spus managerul.