Investiţiile pe bursă aduc randamente de până la 19% sau pierderi de 15%. Pe de altă parte, băncile plătesc dobânzi de 1-2% la depozite, în timp ce pe curs trebuie să nimereşti moneda.
Acţiunile Băncii Transilvania, Transelectrica şi Electrica au avut creşteri chiar şi de două cifre în primele patru luni, iar la polul opus titlurile BRD şi Nuclearelectrica s-au dus în jos cu 8% şi 15%.
Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) le-au adus un randament de 19% celor care au mizat pe banca de la Cluj în perioada ianuarie-aprilie, în timp ce Transelectrica (TEL) a avut o creştere a acţiunilor de 7%, iar Electrica (EL) de 6%.
Pe de altă parte, dacă un investitor alegea în primele patru luni să mizeze pe acţiunile BRD sau Nuclearelectrica (SNN), risca pierderi chiar şi de 15%, cum a fost cazul unităţii energetice.
Dobânzile bancare, la minimul istoric
Un investitor care doreşte să obţină un câştig sigur, dar modic, se poate orienta şi spre economisirea bancară.
Băncile au ajuns să plăteasca o dobândă medie de 1,2% pentru depozitele noi în lei ale populaţiei, în scădere anuală cu 50%, şi pratic au ajuns la minime istorice. Pe de altă parte, bancherii au fost mai reticenţi să taie şi costul creditelor, care s-a redus într-un an cu doar 7% la o dobândă medie de 6,65% pe an.
Pentru cea mai bună ofertă din piaţă, la un depozit de 5.000 de lei pe trei luni, un deponent retrage în plus la scadenţă 18 lei.
Pe cursul valutar trebuie să nimereşti moneda
Rubla rusească este singura monedă dintre cele analizate de ZF care s-a apreciat în patru luni în faţa leului, în timp ce la polul opus se află hryvna ucraineană (-9%) şi lira sterlină (-6%).
Practic doar pariul pe rubla rusească i-ar fi adus unui investitor un câştig de 8% din ianuarie încoace, adică de şase ori peste dobânda unui depozit la termen în lei. Dacă acelaşi investitor şi-ar fi asumat şi o poziţie short (care implică preconizarea unei deprecieri a monedei) pe lira sterlină, câştigul din prezent ar fi fost de 6%. O tranzacţie short ar fi funcţionat în cazul de faţă după următorul model: investitorul deschidea în piaţă o poziţie short, de vânzare a unei lire la preţul de 6,1 lei, cât era cotaţia la începutul anului, găsind o contraparte care să deschidă o poziţie long de cumpărare a lirei la acelaşi preţ.
Investitorul miza pe scăderea lirei până la 5,7 lei, atinsă la finalul lunii aprilie, moment în care putea cumpăra lire la acest preţ şi îşi lichida poziţia deschisă în ianuarie la preţul de 6,1 lei, ceea ce însemna practic un câştig de 6%.
Euro s-a depreciat cu 1% în faţa leului în primele patru luni, în timp ce francul elveţian a pierdut 1,7% la 4,08