Spotul eMAG cu Mihai Șora nu era un simplu spot comercial. Era gândit ca un soi de precampanie în favoarea candidaturii lui Dan Barna. Numai că umbra Anei Pauker a stricat manevra.
Nu-mi dau seama dacă Dan Barna a luat pastila albastră, dar aura din jurul său rămâne tot roșie. Ultima manevră cu spotul eMAG avându-l ca protagonist pe Mihai Șora era gândită ca o lovitură de PR menită să întoarcă campania în favoarea lui.
Pe scurt, (cu știința sau nu a lui) eMAG punea milioane de lei la bătaie pentru a-l promova pe Mihai Șora, iar ulterior bătrânul filosof își declara susținerea pentru mai tânărul său discipol, Dan Barna. Un nou clip cu Mihai Șora spunând: Eu votez Barna! urma să încununeze eforturile eMAG și Papaya Advertising. Informația care ne-a fost furnizată de surse politice confirmă bănuielile unora analiști și politicieni. Ceea ce merită menționat este faptul că eMAG pare că a intrat fără voia ei într-o manevră politică gândită de alții. Deci, nu trageți în eMAG până nu se va afla exact!
Revenind, ideea nu era rea, chiar dacă mirosea de la o poștă a folosire cu rea-credință a fondurilor unei societăți, infracțiune prevăzută la art. 272 din legea 31/1990, dar cine mai stă să se încurce în amănunte d-astea, mai ales când vine vorba de noul val progresist?!
Numai că, surpriză, a izbucnit imediat o campanie de scoatere la iveală a trecutului acestuia.Potrivit biografiei lui Mihai Șora (deloc familiară lui Dan Barna&Co), acesta în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost în Franța, ar fi făcut parte din Rezistența Franceză ca și comunist, iar în 1948 s-a întors în România, de fapt a fugit din Franța de frica arestării. Imediat a devenit unul din membrii noii puteri populare reprezentată de comuniștii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ana Pauker, ocupând diverse posturi de conducere în ierarhia comunistă.
Semnificativ este faptul că Ana Pauker avea porecla de „Stalin cu fustă” și era considerată unul din cele mai puternice reprezentante ale puterii comuniste.
Inițial, Mihai Șora a lucrat ca referent de specialitate la Ministerul de Externe (1948 – 1951), anii cruntei represiuni staliniste, când sute de mii de intelectuali erau omorâți sau închiși la Aiud, Sighet, Pitești, în colonii de muncă. Ca tânăr comunist, persecutat de forțele burgheze din Franța a lucrat în subordinea Anei Pauker. Nu a suferit nici un minut vreo persecuție politică, fiind apoi numit ca șef de secție la Editura pentru limbi străine (între 1951 și 1954), editura care publica în limbi străine (mai ales rusă) „operele” lui Dej, Pauker, Luca, Chișinevschi sau mai știu eu care șef comunist, apoi fiind trimis ca redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954 – 1969).
Un trecut ușor cam tenebros chiar și pentru gusturile progresiste ale USR-iștilor, așa că a căzut ideea de campanie, spre disperarea advertiserului șef care vedea cum fuge puiul cu ață!
Dan Barna indiferent ce face rămâne în zodia marxiștilor! Să mai zică că asta nu-i destinul lui…
P.S. Lucrurile astea au apărut în EvZ, dar și în Evenimentul Istoric din iunie 2018. Cu documente… Oldies, but goldies!