Negocierile pentru formarea noului guvern sunt în toi, iar liderii partidelor intrate în Parlament au fost invitați la Cotroceni de președintele Iohannis pentru a purta negocieri. Acum se decid funcțiile-cheie în Executiv, Senat și Camera Deputaților, iar, până pe ultima sută de metri, pot apărea nume-surpriză.
Dincolo de negocieri, însă, România are nevoie de un ”suflu proaspăt”, la nivel politic, iar sintagma îndelung uzitată ”La vremuri noi, tot noi” poate fi contracarată prin apariția, în funcții ministeriale, a unor politicieni tineri, cu o perspectivă modernă în ceea ce privește gestionarea, pe termen mediu și lung, a unor domenii-cheie precum ordinea și siguranța publică, finanțele sau – cu atât mai mult în contextul pandemiei de coronavirus – sănătatea.
E drept, viitorul premier al României nu va avea o sarcină ușoară, ținând cont de condițiile cu totul speciale impuse de criza medicală, iar ”captarea” în Guvern al unor miniștri cu puternic impact și experiență devine, astfel, o prioritate.
Făcând un util exercițiu de imaginație, Rareș Bogdan, Sebastian Burduja și Andrei Baciu ar putea reprezenta soluții viabile în acest scenariu politic care se ”creionează” în aceste zile.
Ministerul Afacerilor Interne. Rareș Bogdan: ”În România trebuie să aibă loc o renaștere”
Nume ”greu” în politica din România ultimilor ani, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan s-a dovedit a fi, mereu, un politician nu numai abil, dar și ferm. S-a poziționat, de fiecare dată, împotriva traseismului politic care a atârnat ca o piatră de moară la un nevăzut ”picior” al politicii, și a jucat un rol esențial în numirea lui Ludovic Orban în funcția de premier și în câștigarea de către Klaus Iohannis al celui de-al doilea mandat de președinte al României.
Prezent constant pe micile ecrane, Rareș Bogdan ar putea fi chiar ”omul potrivit la locul potrivit”, din postura de ministru al Internelor, chiar dacă nu și-ar dori, neapărat, această funcție. Însă există și voci care spun că experiența pe care o deține l-ar recomanda și pentru funcția de prim-ministru al României.
”PNL are un cuvânt greu de spus în desemnarea premierului cât și a miniștrilor. Premierul va trebui să aibă câteva ministere, pentru a implementa programul de guvernare: Justiția, Fondurilor Europene, ministerul Finanțelor și sigur Ministerul de Interne”, a declarat Rareș Bogdan.
După alegerile din 6 decembrie, Rareș Bogdan a fost de părere că majoritatea parlamentară formată alături de USR PLUS și UDMR reprezintă „voința electoratului”.
”Așa au vrut cetățenii României și noi trebuie să găsim soluția împreună cu președintele pentru a pune în plan modernizarea României. În PE conduc delegația României în EPP care conține 2 membri UDMR. Dacă am reușit să conviețuim la Transilvania, Cluj, Sibiu, vom reuși să ne gândim la România, nu la ceea ce ne desparte. Avem 83 de miliarde de euro de la UE. De asemenea avem o șansă de a reloca o parte din marile companii din China, India, Taiwan în România, avem frații noștri din Occident care ar putea să vină acasă. Măcar la școli, spitale, DSP-uri să nu mai punem membri de partid. Probabil că sancțiunea electorală a venit pe măsurile respective, care nu au fost pe placul românilor. Important e că am învățat lecția”, a declarat Rareș Bogdan la GÂNDUL LIVE.
Fost jurnalist de televiziune, Rareș Bogdan a absolvit Școala Generală Lucian Blaga, Liceul Teoretic Petru Maior, apoi Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. S-a înscris în Partidul Național Liberal în 2019, deschizând lista pentru alegerile europarlamentare.
Ministerul de Finanțe. Sebastian Burduja: ”Este momentul să fim responsabili, să transmitem oamenilor că ne pasă de soarta țării”
Antreprenor și om politic, tânărul politician Sebastian Burduja – secretar de stat în Ministerul Finanțelor – este vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL) și președintele filialei PNL Sector 1 – București, cea care a fost singura victorioasă, în București, în ”lupta” cu PSD la alegerile din 6 decembrie.
Sebastian Burduja a studiat științele politice la Stanford University, dar și politicile publice și administrarea afacerilor la Harvard University. Ulterior, a fondat Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), a înființat Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) și a lucrat la Națiunile Unite și Banca Mondială.
A absolvit Universitatea Stanford din Statele Unite, cu specializarea principală în Politică și sub-specializări în Economie și Sociologie. Media de absolvire l-a plasat în primii 15% din promoția sa și a primit și calificativul „honors”, care se acordă în urma recomandării departamentelor de specialitate pentru o lucrare proprie de nivel avansat. Din 2008 până în 2011, și-a continuat studiile la Universitatea Harvard, absolvind în paralel două programe de masterat: MBA la Harvard Business School și MPP la Harvard Kennedy School of Government.
Sebastian Burduja s-a făcut remarcat prin rezultate academice deosebite, inclusiv distincțiile „First Year Honors” and „Second Year Honors”, acordată celor mai buni studenți la Harvard Business School. În 2016, Sebastian Burduja a devenit doctorand la Academia de Studii Economice, iar în 2019 a obținut titlul de Doctor în Economie și Afaceri Internaționale cu calificativul „Summa Cum Laude”.
Despre posibilitatea de a fi următorul ministru de Finanțe al Româniai, vicepremierul PNL a declarat, la GÂNDUL LIVE, că există discuții în derulare.
”Sunt discuții și negocieri în prezent. Nu am vânat niciodată funcții. Cred că propunerea de premier, Florin Cîtu, este o propunere foarte bună. Am colaborat foarte bine. În urmă cu un an de zile, am fost numit Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor și am avut șansa să pot face ceva pentru economie și pentru români. România a avut alegeri generale, la termen. Acestea sunt rezultatele și avem încrederea că acest Guvern se va forma în jurul PNL. Este momentul să fim responsabili, să transmitem oamenilor că ne pasă de soarta țării, că înțelegem miza celor 84 de miliarde de la UE, miza vaccinării”, a spus Sebastian Burduja.
”Înghețarea salariilor pentru demnitari e de bun simț. Ne dorim să creștem veniturile și la medici și la profesori. Trebuie analizat foarte bine aparatul administrativ bugetar – cine își face treaba să ia un salariu mai bun, cine nu își face treaba, să își caute de lucru în mediul privat, unde e nevoie de forță de muncă. Trebuie să avem grijă, mai ales de situația românilor care nu își mai pot plăti ratele, din cauze obiective. Sunt cazuri punctuale, le vom acoperi cu siguranță. Vom găsi aceeași înțelegere de la mediul bancar, pentru amânarea ratelor bancare, acolo unde se justifică”, a mai declarat Sebastian Burduja.
Ministerul Sănătății. Andrei Baciu: ”Vremea criticilor vehemente a trecut, a venit vremea soluțiilor”
În 2015, Andrei Baciu a fost nominalizat pentru funcția de ministru al Sănătății, în guvernul Cioloș, iar acum este secretar de stat în același minister. Desemnarea sa ca ministru al Sănătății în noul guvern este considerată, de analiști, o variantă care ar trebui luată în calcul.
Cunoscuții și colaboratorii medicului Andrei Baciu spun despre acesta că este ”foarte exigent, atât cu cei de la minister, cât și cu cei cu care interacționează, permanent, astfel ca nu se încumetă mulți sa se prezinte în fața lui cu “lecția neînvățată”.
Chirurgul Andrei Baciu a terminat liceul militar din Alba Iulia, iar apoi a absolvit cursurile Facultății de Medicină București. A urmat un program de 4 luni de formare în management spitalicesc la Școala Națională de Sănătate Publică din București, iar în domeniul managementului sanitar a urmat și un program de formare la Open University din Marea Britanie.
Liberalul Andrei Baciu este convins că lupta cu noul coronavirus va fi câștigată, în cele din urmă, iar sistemul medical românesc poate fi ”resuscitat”. Însă totul reprezintă, firește, o ”muncă de echipă”.
Plecat din România, împreună cu alți 20.000 de medici rezidenți, Andrei Baciu a descoperit provocări medicale și s-a întrebat dacă nu ar putea fi implementate în România, în sistemul medical, toate ideile bune pe care le-a păstrat, punctual, după experiența trăită în străinătate. A revenit în țară și propune ”tehnici și abordări noi” la nivel managerial.
”Oportunitatea unei cariere de succes în Franța devenise o certitudine. Treptat au apărut însă frustrările – “De ce nu se poate face asta și-acasă?”, “De ce nu putem aplica tehnica asta și-n România?” Știam foarte bine care e situația sistemului nostru medical și-mi doream din ce în ce mai mult să schimb ceva, să ajut cumva, “să las ceva în urmă”. Și m-am întors. Convins că depinde de fiecare dintre noi să îndreptăm lucrurile. M-am zbătut cațiva ani să implementez aici ceea ce învățasem în străinătate, să propun tehnici și abordări noi”, mai spune Andrei Baciu.
Sursa: gandul.ro