Wednesday, December 8, 2021

Unde au dispărut medicamentele pentru diabet și Euthyrox-ul din farmacii: România are o rată a importurilor de medicamente de 90%. Pacienții români se vor lovi în continuare de această problemă, în următorii ani

Must Read
Medicamente vitale pentru pacienții cu diabet, precum Siofor (și alte medicamente similare ce au ca substanță activă clorhidratul de metformină) și Euthyrox, medicament pentru pacienții cu afecțiuni tiroidiene, sunt de negăsit de luni de zile în farmaciile din România. Pacienții și rudele lor le caută cu disperare, bat zeci de farmacii, se fac liste de așteptare. Pacienții români se vor lovi în continuare de discontinuități în aprovizionarea cu medicamente în următorii ani, avertizează, într-un interviu acordat HotNews.ro, Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, cel mai mare producător autohton de medicamente, și președintele Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, ce reunește cele mai importante 19 fabrici de medicamente din țară.

Banalul Paracetamol, medicamentul cu cel mai mare deficit în pandemie: 20 de țări din UE au raportat lipsa lui

Chiar dacă mai rar, se întâmplă și la case mai mari – 20 de țări din UE au raportat, în ultimele luni, lipsa banalului Paracetamol, medicamentul cu cel mai mare deficit în pandemie, arată Dragoș Damian.

Dragoș Damian afirmă că “fructele” noului set de reglementari europene sau (dacă vor fi luate în seamă) al propunerilor formulate în țara pentru a limita aceste crize s-ar putea vedea în 2-3 ani.

În plus, atrage atenția Dragoș Damian, “degeaba am spus că România are o rată a importurilor de medicamente de 90%, ceea ce o face captivă și șantajabilă, nimeni nu a dat importanță.”

Care ar putea fi soluțiile pentru a nu ne mai confrunta constant cu crize ale unor medicamente esențiale? Am încercat să aflăm de la Dragoș Damian, omul care conduce cea mai mare fabrică autohtonă de medicamente și Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România.

“A fost nevoie de pandemie pentru trezire”

Reporter: Din informațiile dumneavoastră, ce medicamente esențiale nu se găsesc în acest moment în România și care sunt soluțiile? Se vorbește mult despre o criză a medicamentelor pentru pacienții cu diabet, despre criza Euthyrox, care lipsește în continuare, încep să dispară din farmacii și medicamente din protocolul de tratare a COVID-19.

 
Dragoș Damian: Am să separ în 3 părți răspunsul. Prima parte: criza de levotiroxină (Euthyrox): este oarecumva unică, un fel de furtună perfectă cu 4-5-6 fronturi. Din 4 producatori a rămas unul, pentru că prețul aprobat în țară este nerentabil, probleme tehnologice, schimbarea protocolului și introducerea unei indicații care a făcut să creasca consumul, pacienți care pe bună dreptate au făcut stocuri pentru că au observant discontinuități, o birocrație extremă pentru a primi medicamentul gratuit care a făcut să se vândă cu banii jos, practic fără prescripție (prețul era acceptabil) și în cantități mari, apariția unei forme noi (oral lichid) neacceptate de pacienți din motive neclare, etc. – probabil am uitat una sau alta dintre cauze. În martie am arătat că pot aduce cantități nelimitate dar că trebuie schimbată metodologia de preț – nu s-a putut. Am propus să aduc alternative liotironină, un produs interșanjabil – nu s-a acceptat. După multe luni constatăm că această criză continuă, este greu de crezut.
A doua parte: crizele de medicamente ieftine (hai să spunem până în 25 de lei) erau omniprezente în UE și inainte de 2020. O carte albă elaborată recent de o companie care face studii de piață arată că în cazul a 10 țări europene care au făcut parte din cercetare, în orice moment există un deficit de cel puțin 2.000 de tipuri de medicamente. Într-o opinie pe care am scris-o în 2019 am arătat că criza se va agrava în următorii 5 ani și am dat trei motive generale pe care le-am detaliat:
  • lipsa alinierii la nivelul UE a politicilor publice cu privire la medicamente.
  • supra-reglementări care s-au dovedit în timp inutile, păguboase, introduse fără perioade de tranziție sau întârzierea introducerii unor reglementări care să crească competitivitatea fabricilor din UE.
  • reglementări fără viziune pe termen lung și cu consecințe transnaționale luate la nivelul guvernelor statelor membre.

Acesta este și motivul pentru care “uriașul” UE s-a trezit și pare că dorește să schimbe ceva. Dar…

- Advertisement -

Și asta este a treia parte a răspunsului: a fost nevoie de pandemie pentru trezire. Fără să mă pricep la politici publice europene, eu cred că este și meritul personal al președintelui în exercițiu al UE, care a înțeles mesajele date de asociația europeană a producatorilor de medicamente generice și biosimilare, Medecins for Europe, și a început reformele în zona de sănătate la modul general și în cel al medicamentelor, în mod specific, așa cum am arătat mai sus.

Fructele noului set de reglementari europene sau (dacă vor fi luate in seama) al propunerilor formulate în țara se vor vedea în 2-3 ani, asta nu-i încălzește foarte tare pe pacienții români, care se vor lovi în continuare de discontinuități în aprovizionarea cu medicamente. Soluția pe termen foarte scurt este cea pe care am mai enunțat-o: există întotdeauna un înlocuitor pentru orice medicament, care poate conține aceeași substanță activă, sub altă denumire comercială, sau o altă substanță activă, dar cu același efect terapeutic. Medicii și farmaciștii știu acest lucru și pot ajuta pacienții să găsească o soluție, chiar dacă temporară.

“Nu a existat un interes real al autorităților de a comunica cu fabricanții de medicamente din țară”

Reporter: Pornind de la programele de guvernare publice ale partidelor pe domeniul sănătății, cum se vede interesul pentru sprijinirea producției interne de medicamente în următorii 4 ani, având în vedere că țara noastră se confruntă frecvent cu crize ale unor medicamente esențiale?

Dragoș Damian: Am să încep prin a răspunde invers, surprinzător. Fabricanții din țară nu au avut până în 2017 o platformă solidă de dialog cu politicienii, astfel încât nu este de mirare că nu au putut să fie un partener pentru a crea strategii politice. Noi am fost mai degrabă axați pe problemele noastre imediate – procurarea de materii prime, deficitul de resurse calificate, restricții în extindere datorate unor PUG-uri sau PUZ-uri aberante – iar aceste probleme nu ne-au dat vreme să stăm toata ziua pe scările Parlamentului și să facem lobby, cum fac alții. Degeaba am arătat în ultimii 5 ani că în caz de forță majoră singurul partener rămân fabricile din țară, nimeni nu a ascultat ce spuneam. Degeaba am spus că România are o rată a importurilor de medicamente de 90%, ceea ce o face captivă și șantajabilă, nimeni nu a dat importanță.

Iar de cealaltă parte, nu a existat un interes real al autorităților de a comunica cu fabricanții de medicamente din țară, discuțiile din prezent sunt mai degrabă reactive la problemele lipsurilor de medicamente de după pandemie. Au fost câteva contacte recente la nivel de grupuri de experți, dar fără a exista o strategie serioasă îndreptată spre o politică sustenabilă, de exemplu, de a fabrica anumite medicamente în țară si de a solicita UE să le contracteze și pentru cetățenii europeni. Autoritățile, din păcate, nu au pe lângă ele specialiști din zona producției de medicamente, au mai degrabă consultanți pe care eu îi numesc “agenți dubli”, care lucrează pe lângă partidele politice dar sunt și pe statele de plată ale unor companii farmaceutice internaționale. Deci avem de a face cu o consiliere părtinitoare a liderilor politici în ceea ce privește necesitatea unei strategii a medicamentului bazată (și pe) producția în plan local.

“În martie 2020, sistemele sanitare s-au prăbușit și s-a manifestat în toată splendoarea ei dependența SUA și UE de producătorii asiatici de materii prime”

Reporter: De ce este necesar ca producția internă de medicamente să fie sprijinită de către statul roman?

Dragoș Damian: Producția de medicamente este sprijinită într-un fel sau altul de toate statele industrializate din lume. Ce nu înțelegem noi în România este că nu vorbim aici doar de accesul pacienților la medicamente, ci de o industrie în care cercetarea & dezvoltarea, inovarea, digitalizarea, etc. – adica progresul tehnologic – sunt la ordinea zilei și de un aport economic strategic de multe miliarde de Euro la PIB-urile acelor state.

Mai mult, dupa situația din martie 2020, când sistemele sanitare s-au prăbușit și s-a manifestat în toată splendoarea ei dependența SUA și UE de producătorii asiatici de materii prime, am asistat la o “trezire” a țărilor sau uniunilor. Sunt sume impresionante de bani puse pe masă de SUA, Franța, Austria, UE în general, Japonia, Rusia, India, Chine, Coreea de Sud pentru dezvoltarea unor terapii și vaccinuri anti SARS-CoV-2, dar și pentru fabricarea acelor medicamente care au fost total inaccesibile în timpul primelor luni ale pandemiei.

Dar în UE schimbările nu se opresc aici. După o “aterizare forțată”, UE s-a dezmeticit în sfârșit și a realizat că pericolul dispariției medicamentelor ieftine, de primă necesitate în ambulator și spitale sau în schemele de tratament ale bolilor grave, este foarte mare. Așa că începe să pună la punct un plan de sprijinire a producției de medicamente ieșite de sub patent în interiorul UE, dar pe lângă asta începe să adopte o serie de măsuri privind:

  • accelerarea aprobării înregistrarii anumitor medicamente,
  • revizuirea politicilor de prețuri,
  • analiza efectelor exporturilor paralele de la țările din Est către cele din Vest,
  • alinierea evaluării tehnologiilor medicale și a protocoalelor terapeutice,
  • regândirea politicilor de protecție a patentelor pentru medicamentele cu o singura sursă, etc.
Așa că vrând-nevrând, România, împinsă sau nu de la spate, va trebui să ia o serie de măsuri pentru a găsi căi de cooperare cu producătorii de medicamente din țară, altfel va rămâne pasivă la planurile UE și nu va reuși să atragă bani din cele 9,7 miliarde de Euro din axa EU4Health, rămânând ceea ce este și azi, un importator net de medicamente – reamintim, deficitul balanței comerciale din România este dat în proporție de 15% de medicamente și de 40% de industria chimică, ambele zone în care ar trebui să avem un plan strategic până în 2030.

“Românii merită mai mult”


Reporter:
 Ca reprezentant al celui mai mare producător de medicamente din țară și al Patronatului Producatorilor Industriali din România (PRIMER), ați avut discuții pe această temă, dumneavoastră și colegii din industrie, cu reprezentanți ai partidelor politice care au lucrat la programele de guvernare pentru următorii 4 ani?

Dragoș Damian: Începand cu acest an am avut o serie de întâlniri cu partidele politice, dar au rămas la nivel de principiu, și în anumite situații eram într-o discuție de genul: “Tu ce vrei să faci?” “Nu știu, dar tu ce vrei să faci?”. Am dat câteva sugestii foarte practice unde statul să pună umărul și să-și exercite influența la nivel de UE:

Fabrica din Iași să devină exportator net de antibiotice pentru toată UE.

Cele 3 situri din București care produc Paracetamol să devina hub-uri de producție pentru întreaga UE – nu știu dacă se știe asta, dar cel mai mare deficit în pandemie a fost cel de Paracetamol, 20 de țări din UE au raportat într-un centralizator lipsa acestui medicament.

Fabrica din Sibiu să fie achiziționată de stat și să fie transformată într-un hub de producție de medicamente oncologice, aceasta fiind de altfel chiar destinația inițială.

Situl de fabricație de perfuzabile, în curs de construcție la Timișoara, și cel din București, să devină centre de producție pentru UE.

Oricărei fabrici din țară să i se dea o autorizație specială pentru a produce controlat medicamente hormonale și cortizonice (care trebuie produse în condiții speciale).

Institutul Cantacuzino să intre într-un parteneriat tehnologie, de licențe si rețete cu un producător asiatic de biotehnologie – cei mai mari producători de profil sunt în Coreea de Sud, China și India – și astfel să beneficieze de asistență în producția pentru uz domestic de vaccinuri și preparate biosimilare.

Nu este simplu, dar nu este imposibil dacă avem o foaie clară de parcurs. Dacă nu implementăm noi în România cele de mai sus, alte țări o vor face. Guvernul austriac alocă 50 de milioane de Euro pentru a transforma un producător local în centru european în producția de antibiotice.

M-am uitat în zona de sănătate și în zona economică a programelor de guvernare ale principalelor partide politice. Cu excepția unuia, nu există nimic, iar unele partide nu pot ieși din zona “să facem liste de medicamente esențiale”. Cred că românii merită mai mult.
Sursa: hotnews.ro
- Advertisement -
- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

- Advertisement -
0 commission RO V2
Latest News

Benzina și motorina vor costa mai mult de la 1 ianuarie 2022

Benzina și motorina se scumpesc de la 1 ianuarie, ca urmare a creșterii accizelor. Șoferii vor plăti, cu tot...
- Advertisement -

More Articles Like This