Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, spitalul nr. 1 de boli infecțioase al României și care a primit și tratat acum 11 luni primii pacienți COVID din țara noastră, a fost în ultimii ani unul dintre spitalele românești “norocoase” din punctul de vedere al investițiilor: a beneficiat de investiții consistente care au mers atât în renovare, cât și în aparatură nouă. Cu o parte dintre pavilioane construite în anii 1950, inclusiv pavilionul nr. 5, afectat de incendiul de astăzi, Institutul Balș este totuși un spital perceput ca fiind unul care arată decent, cel puțin pe interior.

Spitalul a fost condus în ultimele aproape două decenii de medicul Adrian Streinu Cercel, care a demisionat acum o lună din funcția de manager după 19 ani, deoarece a fost ales senator din partea PSD, iar cele două funcții sunt incompatibile. După demisia lui Adrian Streinu Cercel, funcția de manager interimar a fost preluată de Maria Nițescu, medic primar la Matei Balș cu specialitatea igiena alimentației și nutriție. Demisia lui Cercel pare însă tot mai mult una formală, el lăsând impresia că este cel care conduce în continuare spitalul.

Inclusiv în această dimineață, Adrian Streinu Cercel a fost cel care a ieșit să facă primele declarații de presă în fața spitalului după incendiu, alături de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. Adrian Streinu Cercel a explicat că pavilionul unde s-a produs incendiul a fost recent renovat, iar avizele Institutului Matei Balş “sunt în ordine, ultima linie de oxigen fiind montată în decembrie”. Cercel a fost primul reprezentant al Institutului Balș care a vorbit public în numele spitalului după incendiu, în ciuda faptului că el are în acest moment doar calitatea de medic la Balș, nemaiavând, oficial, o funcție de conducere.
“Institutul Matei Balș este unul dintre spitalele care au beneficiat de o finanțare robustă în ultimii ani”, spune și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. Spitalul se află în subordinea Ministerului Sănătății.

De altfel, HotNews.ro a solicitat astăzi Ministerului Sănătății, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, să ne comunice lista investițiilor făcute în ultimii 10 ani la Institutul Matei Balș – în ce au constat aceste investiții și sumele cheltuite – inclusiv în pavilionul nr. 5, afectat de incendiul din această dimineață.

În urmă cu exact 11 luni, la finalul lunii februarie 2020, Institutul Matei Balș începea să primească și să trateze primele cazuri de pacienți diagnosticați cu COVID-19 din România. A fost primul spital COVID-19 din România, decizia fiind luată din două motive: Balș este cel mai modern spital de boli infecțioase din țară, iar aici lucrează unii dintre cei mai buni specialiști în boli infecțioase din România.

“Institutul Matei Balș este locul în care mii de pacienți infectați cu SARS-CoV-2 și-au regăsit sănătatea în ultimele luni, cu eforturi semnificative din partea echipei de aici”, spune astăzi ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

Șocul este cu atât mai mare cu cât incendiul de azi dimineață s-a produs într-un spital care a beneficiat de investiții constante, renovări și aparatură medicală nouă.

În cazul în care prima variantă vehiculată drept cauză a incendiului se va confirma în urma anchetei oficiale – un posibil scurtcircuit declanșat de la o aerotermă sau un reșou electric cu care se încălzeau pacienții, din cauza agentului termic slab furnizat în sistemul centralizat din București, la care este conectat spitalul – situația s-ar putea dovedi complet diferită față de incendiul care a distrus, în noiembrie anul trecut, secția ATI a Spitalului Județean din Piatra Neamț, unde a fost vorba despre o defecțiune la instalațiile medicale din secția de Terapie Intensivă, improvizate chiar în ziua incendiului, când pacienții fuseseră mutați de pe un etaj pe altul.
În ultima perioadă, spitalul a avut frecvent probleme cu sistemul centralizat de încălzire, la care este conectat: la fel ca mulți alți locuitori ai Capitalei, și pacienții de la Matei Balș au rămas în frig și fără apă caldă.
De cealaltă parte, primarul Capitalei, Nicușor Dan, spune însă că în ultima săptămână, inclusiv noaptea trecută, nu au existat probleme cu furnizarea căldurii la Institutul Matei Balș.

La începutul lunii decembrie, HotNews.ro scria că două spitale COVID-19 din București – Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș și Spitalul Colentina – au rămas fără căldură și apă caldă, după ce alimentarea cu agent termic fusese întreruptă de Termoenergetica. Reprezentanții spitalului declarau atunci că încălzirea pacienților se face cu mai multe pături și pilote și cu aparatele de aer condiționat date pe cald și subliniau că tot ce înseamnă sursă de încălzire electrică este evitat, deoarece poate duce la supraîncălzirea rețelei.

Incendiul de la Institutul Matei Balș a izbucnit vineri dimineață, în jurul orei 5, și a afectat 4 saloane de la parterul unuia dintre pavilioanele spitalului. 4 pacienți au murit, dintre care 3 carbonizați. Pacienții care au murit erau pacienți COVID-19, aveau o formă de boală medie spre gravă, nu erau în secția ATI dar erau conectați la instalații de oxigen. În jur de 100 de pacienți au fost transferați la alte spitale din București sau în alte pavilioane ale Institutului Matei Balș, în urma incendiului.

Sursa: digi24.ro
>

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.