Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a migranţilor la frontierele sale estice, alimentată, potrivit blocului comunitar, de Belarus, tensiunile dintre Ucraina şi Rusia răbufnesc din nou, Bruxellesul este blocat într-o dispută cu guvernele din Polonia şi Ungaria pe tema statului de drept şi a democraţiei, iar România nu are guvern. Acesta este tabloul politic al momentului, care începe să-și pună amprenta pe evoluțiile piețelor financiare din regiune.
Forintul ungar, zlotul polonez, leul românesc, rubla rusească şi rubla din Belarus sunt cinci dintre cele opt monede cu cele mai slabe performanţe pe plan global luna aceasta, iar pieţele bursiere din Europa de Est au cea mai slabă evoluţie de peste un an.
Pieţele financiare Europa Centrală şi de Est, în mod normal predictibile, sunt dintr-odată dinamice, iar regiunea se confruntă cu cele mai diverse riscuri economice şi geopolitice din ultimele decenii, așa că investitorii internaţionali încep să le urmărească atent, se arată într-o analiză realizată de Reuters, preluată de Agerpres.
Investitorii au privit mult timp regiunea ca pe un fel de hibrid, unde puteau beneficia de ratele scăzute ale dobânzilor din UE, în timp ce zona nu era deplin în afara orbitei Rusiei, în special la periferie.
Evenimentele recente sunt imposibil de încadrat, dar pentru cei care urmăresc evoluţiile pieţelor, creşterea semnificativă a inflaţiei şi explozia numărului de cazuri de COVID-19 devin importante.
Cresc presiunile din regiune, după ani de calm relativ
„Bine aţi revenit pe pieţele emergente” este titlul unui raport al JPMorgan referitor la accentuarea presiunilor în regiune, după ani de calm relativ.
Mii de migranţi încearcă de luni de zile să ajungă în Uniunea Europeană dinspre Belarus. Situaţia a degenerat în ultimele săptămâni, iar mai multe mii de persoane au rămas blocate la frontiera polonezo-belarusă, provocând tensiuni importante între Minsk, susţinut de Moscova, şi Bruxelles. Europenii acuză regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko de faptul că a orchestrat acest aflux de migranţi – majoritatea provenind din Orientul Mijlociu – eliberându-le vize, ca să se răzbune pentru sancţiunile occidentale.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni Rusia cu privire la orice nouă „acţiune agresivă” la frontiera cu Ucraina, unde în ultimele zile au fost observate mişcări „importante şi neobişnuite” de trupe ruseşti.
România încă încearcă să încropească un guvern, în timp ce apelurile la separatism din Bosnia reprezintă un avertisment al revenirii conflictelor etnice în Balcani.
Urmări economice ale tensiunilor politice
„Vedem efecte asupra majorităţii activelor”, spune Viktor Szabo, de la firma de investiţii abrdn, făcând referire la deprecierea monedelor din Ucraina şi Rusia şi a unor bonduri guvernamentale din regiune.
Deşi tensiunile geopolitice au dominat ştirile, analistul Manik Narain de la UBS avertizează asupra deteriorării semnificative a fundamentelor economice din Europa Centrală şi de Est.
Creşterea importurilor şi problemele din lanţurile de aprovizionare în sectoare-cheie de export, cum ar fi producţia auto, vor duce probabil în Polonia la primul deficit al balanţei comerciale din 2012. Disputa îndelungată cu Bruxellesul ar putea fi costisitoare, dacă nu va fi rezolvată, a declarat Narain.
JPMorgan estimează că deteriorarea poziţiilor conturilor curente implică adâncirea deficitelor în Polonia, Cehia şi Ungaria, ceea ce ar duce la deprecierea suplimentară a monedelor şi, alături de creşterea preţului la gaze cu 300% anul acesta, ar alimenta inflaţia şi ar forţa băncile centrale să majoreze în continuare dobânzile.
„Dacă dezechilibrarea balanţei de plăţi se dovedeşte de lungă durată, ne aşteptăm la o volatilitate valutară mai ridicată în regiune”, se arată în raportul JPMorgan.
Şi costurile de împrumut vor creşte. În prezent, inflaţia în cele trei mari economii din Europa Centrală și de Est – Polonia, Cehia şi Ungaria – este în medie de aproximativ 6,5%. Dacă sfârşeşte prin a se stabili între 3-5%, randamentele obligaţiunilor pe 10 ani în regiune ar putea atinge 3,9% – 5,2% – un nivel mult mai ridicat decât în ultimii ani.
Lyubka Dushanova, specialist la State Street Global Advisors, consideră că băncile centrale din CEE trebuie să acţioneze, deoarece pierderea credibilităţii în lupta cu inflaţia provoacă slăbiciunea pieţei.
„Este dificil să distilezi tensiunile geopolitice de cadrul macroeconomic. Vom vedea probabil o perioadă dificilă în regiune”, este predicția pe care o face Dushanova.
Sursa: digi24.ro