Friday, May 27, 2022

Raport BNR: Dezechilibrele de pe piața muncii din România sunt în creștere. Care sunt cauzele

Must Read

Piața muncii din România înregistrează dezechilibre în creștere, iar capacitatea sistemului sanitar de a face față pandemiei este amenințată de deficitul creat prin emigrarea masivă a cadrelor medicale, indică o analiză din cel mai recent număr al publicației „România – Zona Euro Monitor” a Băncii Naționale a României.

Capacitatea sistemului medical public din România de a face față pandemiei și creșterea economică sunt direct amenințate de deficitul de resursă umană, care a fost amplificat de o emigrație masivă în ultimul deceniu.

Și totuși, pe piața muncii din România există resurse de muncă neutilizate, iar aceasta duce la scăderea competitivității economice și poate crea presiuni asupra bugetului. Convergența structurală este afectată de dezechilibrele de pe piața muncii, fie că acestea se referă la creșterea ratei locurilor de muncă vacante, fie la numărul persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă, al anului 2021, se arată în capitolul destinat pieței muncii în ediția din decembrie a publicației „România – Zona Euro Monitor”, cu titlul „O iarnă grea, în multe privințe!”.

- Advertisement -

Factorii care duc la dezechilibre

Potrivit autorilor studiului, sezechilibrul de pe piața forței de muncă din România este în creștere de la începutul anului, cel puțin din două motive. „În primul rând, în ciuda faptului că există o creștere a ratei locurilor de muncă vacante, se înregistrează o creștere lentă a șomajului. Este posibil ca factorii determinanți să fie atât de natură structurală (dezechilibre între pregătirea forței de muncă și cerințele companiilor), cât și administrativă (prelungirea doar pentru unele sectoare a măsurilor de susținere a locurilor de muncă afectate de pandemie)”, arată analiza BNR.

În al doilea rând, numărul celor care vor să participe pe piața muncii dar nu o pot face – fie pentru că sunt în șomaj, fie pentru că sunt într-un program de muncă parțial dar ar dori să lucreze mai multe ore, fie pentru că ar dori să lucreze în plus față de programul normal – este în creștere. Potrivit BNR, aceste evoluții explică, probabil, creșterea de aproape cinci ori a numărului persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă, de la aproximativ 31.000 în primul trimestru al anului 2020 la peste 144.000 în primul trimestru

Ce resurse de muncă are România

Potrivit raportului BNR, pe piața muncii din România, 6% din totalul populației active (populația cu vârsta între 15-64 ani) nu lucrează și nici nu dorește să își caute un loc de muncă, fără să aibă vreun motiv clar. O astfel de atitudine față de muncă este la fel de răspândită atât în rândul persoanelor tinere (populația cu vârsta între 15-24 ani) cât și al adulților (populația cu vârsta între 25-64 ani). La nivelul UE (și al zonei euro) atitudinea aceasta este mai des întâlnită în rândul tinerilor, dar indicatorii sunt semnificativ mai mici decât cei din România (media indicatorului este dublă în România față de UE).

Rata inactivității este mai mare în România, decât mediile din UE sau zona euro, dar nu este singurul stat cu un nivel înalt al acestui indicator. În schimb, în România se înregistrează al doilea cel mai înalt nivel al ratei inactivității în rândul femeilor (pe primul loc fiind Italia), pentru că patru din zece femei cu vârsta între 15-64 ani nu lucrează. Opt din 100 de femei cu vârsta între 15-64 ani nu lucrează, nu își caută un loc de muncă și nici nu au vreun motiv obiectiv pentru care nu își doresc să participe pe piața muncii

Doar 52 din 100 de români cu vârsta de 15 ani și peste desfășurau o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii la nivelul anului 2020, arată datele INS citate de BNR. În totalul populației de 16,3 milioane de persoane cu vârsta peste 15 ani, în care majoritare erau femeile, populația ocupată se ridica la cifra de 8,5 milioane persoane, dar femeile erau minoritare (doar 42,6 la sută).

Populația inactivă cu vârsta de 15 ani și peste număra 7,3 milioane persoane, dintre care 4,4 milioane pensionari și 1,3 milioane elevi și studenți. Restul populației inactive se referă la persoanele casnice70, care se regăsesc majoritar în mediul rural (57 la sută) și sunt repartizate relativ egal între grupele de vârstă. Numărul casnicelor a crescut cu 13 mii persoane în 2020 comparativ cu anul anterior, deși populația cu vârsta de 15 ani și peste a scăzut în același interval cu aproape 9 000 de persoane.

Durata vieții profesionale medii în România este printre cele mai mici din UE, iar în cazul femeilor durata vieții profesionale este mai mare doar comparativ cu Italia și Grecia, potrivit datelor citate de BNR. Pe de altă parte, în România se înregistrează cel mai mare decalaj din UE între pensiile femeilor și bărbaților72. Ponderea forței de muncă feminine este majoritară în ramuri în care salariile se situează fie în jurul mediei naționale (ex. comerț), fie sub media națională (ex. hoteluri și restaurante), în timp ce forța de muncă masculină este majoritară în domeniile care sunt plătite cel mai bine (ex. informații și comunicații).

Conform datelor centralizate de autorii studiului, numărul românilor cu vârsta între 15-64 de ani, care lucrează și sunt rezidenți într-un alt stat al UE, este de aproximativ 2,7 milioane persoane, în timp ce următoarele două clasate sunt Polonia, cu 1,9 milioane persoane, respectiv Germania cu 1,2 milioane74. Pe de altă parte, românii sunt lucrătorii care resimt cel mai puțin dintre europeni (cu excepția polonezilor) faptul că munca lor este utilă. În plus, angajații din România sunt cei care percep cel mai mult presiunea la locul de muncă pentru că fie trebuie să lucreze cu viteză foarte mare, fie au de respectat termene de finalizare foarte strânse.

Cum au evoluat indicatoril pieței muncii în ultimele 18 luni

„Revenirea economiei, după șocul adus de pandemie, este încurajată și de creșterea investițiilor, care se bazează parțial pe sectorul construcțiilor. Evoluțiile din acest sector, în ultimele 18 luni, sunt caracterizate cel puțin de două tendințe – creșterea prețurilor la materialele de construcție, respectiv lipsa forței de muncă”, indică analiza BNR.

La nivelul UE, sectorul construcțiilor încă nu și-a revenit la nivelul de dinainte de pandemie, rata de recuperare a activității fiind calculată de Eurostat la 98,6 la sută. Același nivel al indicatorului este valabil și pentru zona euro.

În comparație cu media UE, revenirea în acest sector s-a produs deja în România, indicatorul fiind 100,2 la sută. În plus, numărul de angajați din sectorul construcțiilor din prezent depășește cifra din anul premergător pandemiei. Deși indicele activității din construcție în cazul clădirilor nerezidențiale nu mai are același ritm de evoluție pozitivă ca anul trecut, creșterea sectorului este asigurată de expansiunea din domeniul clădirilor rezidențiale și de menținerea ritmului în cazul construcțiilor inginerești.

Ca atare, lipsa de forță de muncă în domeniul construcțiilor s-a acutizat, numărul locurilor de muncă vacante crescând cu 10 la sută în ultimele 12 luni. Chiar dacă activitatea în construcții își revine în țări precum Austria, Suedia, Finlanda sau Țările de Jos, există o scădere a participării lucrătorilor din alte state în acest domeniu. Mai mult, pentru lucrătorii români șansele de angajare în alte state UE sunt semnificativ mai mici decât în țară.

Rata locurilor de muncă vacante per total economie în România (0,8 la sută în al doilea trimestru al anului 2021) era printre cele mai scăzute la nivelul UE (fiind superioară doar celor din Spania și Grecia), cele mai mari fiind în Cehia, Belgia, Țările de Jos, Austria și Cipru. În acest clasament european, lipsa forței de muncă în fiecare domeniu economic diferă, pentru unele state fiind mai mare nevoia resimțită în sectoarele industriei și construcțiilor (Letonia, Malta, Polonia, Slovenia), decât în cel al serviciilor (majoritatea statelor, cu excepția României, unde este egală).

Conform sursei citate, rata locurilor de muncă vacante din România este mai mică decât în anul 2019, cu excepția sectoarelor de producție și furnizare de energie electrică și termică, respectiv de distribuție a apei, salubritate, gestionarea deșeurilor. În ciuda scăderii de activitate în majoritatea domeniilor, sectorul din România cu cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante continuă să fie cel al administrației publice și apărării, asigurărilor sociale din sistemul public, nivelul fiind apropiat de media pentru toate sectoarele la nivelul UE.

În ceea ce privește munca de acasă, România ocupă penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește ponderea lucrătorilor cu vârsta între 15-64 ani care au lucrat de acasă în cursul anului 2020 (rata fiind de 2,5 la sută). Media UE a fost de 12,3 la sută dintre lucrători, finlandezii fiind primii clasați, cu un sfert din personal lucrând de acasă. Între statele membre UE din estul UE, doar în Estonia indicatorul a fost superior mediei UE, arată datele Eurostat, citate în publicația BNR.

Emigrația medicilor nu ține doar de salarii

Într-un top al țărilor din care provin medicii străini care lucrează în state membre OECD, medicii care provin din România sunt pe locul cinci, în urma Indiei, Chinei, Pakistanului și Germaniei. Conform OECD, la nivelul anilor 2015/2016, în statele membre OECD activau peste 21 000 de medici născuți și educați în România, la care se adăugau tot atâtea cadre medicale cu studii medii provenite din România.

Numărul medicilor (exclusiv stomatologi) care profesează în România, conform datelor din Anuarul statistic al României, era în anul 2019 de 63 303. Numărul absolvenților care rămân să profeseze în România reușește să asigure o structură pe grupe de vârste a medicilor relativ tânără, comparativ cu alte state din UE62. În România, unul din doi medici are vârsta mai mică de 45 de ani. Pe de altă parte, există țări în care mai mult de o treime dintre medici se încadrează în grupa de vârstă 55-64 de ani (așa cum este cazul în Germania, Italia sau Franța), iar dacă la aceasta se adaugă presiunea emigrației medicilor, necesitatea de a atrage medici din alte state membre este din ce în ce mai mare.

Confirm analizei BNR, numărul medicilor care și-au procurat documentele necesare practicării meseriei în alte state în perioada 2019-2020 se apropie de numărul absolvenților de medicină dintr-un an. Salariile medicilor au crescut în anul 2018, dar acest lucru nu a coincis cu o scădere semnificativă a numărului de medici care pleacă să profeseze în alte state.

Salariile pentru medicii rezidenți au crescut de la o valoare brută de 3.065 de lei în anul 2017, la aproximativ 7.500 de lei în anul 2018, respectiv aproape 8.000 de lei în anul 2020.

Viitorii medici rezidenți sunt atrași încă din ultimii ani de facultate cu salarii care încep de la 2.000 de euro în state precum Franța, Belgia, Țările de Jos sau Suedia. Câștigurile salariale anuale medii brute pentru medici variază în statele membre UE:

  • 46.657 euro în România
  • 53.385 euro în Polonia
  • 56.267 euro în Ungaria
  • 75.182 euro în Cehia
  • 82.963 euro în Grecia
  • 128.256 euro în Italia
  • 147.380 euro în Germania

Conform sursei citate, factorii care determină emigrația personalului medical nu țin doar de aspectele de natură salarială, existând și costuri de natură psihologică, dar și considerații de natura realizării profesionale într-un mediu spitalicesc cu alt nivel de dotare tehnică.

Autorii analizei precizează că una dintre problemele principale din sistemul de sănătate din România este accesul cetățenilor la servicii de calitate, cauzată și de distribuția inegală a cadrelor medicale la nivelul țării. Un indicator al numărului medicilor la mia de locuitori, indicator urmărit de Banca Mondială, arată că România se află la coada clasamentului la nivelul UE. Astfel, cifra de 3 medici la mia de locuitori în anul 2017, este inferioară mediei de 3,7 medici la 1 000 de locuitori la nivelul UE și cu o treime mai mică decât media zonei euro, de 4 medici la mia de locuitori. Decalajele la nivelul județelor țării sunt semnificative: indicatorul – la nivelul anului 201968 – înregistrează valori maxime în marile centre universitare (6,6 la București, 6,4 pentru județul Timiș, 5,4 în județul Cluj, respectiv 4,3 la nivelul județului Iași), dar arată că există doar un medic la mia de locuitori în județul Călărași (la fel cum se întâmplă și în județele Vaslui, Dâmbovița, Ialomița și Giurgiu).

Pentru majoritatea județelor țării nu există nici măcar doi medici la mia de locuitori, conform analizei BNR.

Sursa: gandul.info

- Advertisement -


- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

- Advertisement -
0 commission RO V2
Latest News

De ce nu mai vor angajații să se întoarcă la birou. “Vor să meargă la muncă doar pentru conectare și socializare”

Sunt tot mai mulți români care vor să lucreze de acasă. 40% dintre ei spun că nu vor să...
- Advertisement -

More Articles Like This