Românii trăiesc din ce în ce mai puțin. Am înregistrat a doua cea mai mică speranță de viață din UE
Potrivit raportului respectiv, țările din UE cu cea mai ridicată speranţă de viaţă sunt:
- Norvegia – 83,3 ani;
- Islanda – 83,1 ani;
- Irlanda – 82,8 ani.
Simultan, la coada clasamentului se află următoarele țări:
- Lituania, cu 75,1 ani;
- România, cu 74,2 ani;
- Bulgaria, 73,6 ani.
Astfel, speranţa de viaţă în România a fost în ascensiune în perioada 2000 – 2019, crescând cu peste 4 ani (de la 71,2 până la 75,6 ani). Însă a rămas continuare printre cele mai mici din UE, la aproape 6 ani sub medie. În anul 2020, din cauza impactul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă în România a scăzut cu 1,4 ani, în timp ce scăderea în Europa a fost, în medie, de 0,7 ani. Amintim că raportul poate fi vizualizat la finalul articolului.
În România, femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbaţii
În România, femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbaţii, respectiv 78,4 ani comparativ cu 70,5. Acesta este unul dintre cele mai mari decalaje din UE. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer.
Rata mortalităţii care poate fi prevenită în România este a treia cea mai mare din UE şi poate fi atribuită în principal bolilor cardiovasculare, bolilor pulmonare cancerului pulmonar şi deceselor legate de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este mai mult decât dublu faţă de media pentru UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi de sân care pot fi tratate.
Principalele bariere în calea accesului la servicii medicale
Potrivit informațiilor menționate în document, criza de forţă de muncă din sistemul de sănătate şi cheltuielile mari pentru sănătate acoperite din banii pacientului sunt principalele bariere în calea accesului la servicii medicale.
Totodată, raportul precizează că pandemia a evidenţiat importanţa consolidării asistenţei medicale primare, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea pacientului internat în spital.
Sursa: capital.ro