BNR: Opt incertitudini și un singur lucru sigur: prețurile vor crește

Creșterea economică va decelera considerabil în 2022 și 2023, mai pronunțat decât s-a anticipat, se arată în minuta discuțiilor din conducerea BNR, publicată luni. Așteptările inflaționiste ale firmelor sunt în creștere, pe fondul tendinței de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor.

Minuta, pe scurt:

• Responsabile de evoluția inflației din România sunt șocurile globale care vin din oferta de produse si servicii în contracție, iar pe plan intern, impactul acesteia a fost potențat de liberalizarea la începutul anului trecut a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici.

• Această accelerare a creșterii ratei anuale a inflației de bază a fost potențată de așteptări inflaționiste tot mai mari și de ponderea însemnată a bunurilor importate în coșul de consum.

• Boardul BNR a mai discutat despre creșterile pronunțate din ultimele luni ale prețurilor producției industriale, prețuri ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp asupra prețurilor bunurilor și serviciilor de consum, inclusiv prin intermediul importurilor.

• Totodată, s-au observat creșteri ale așteptărilor inflaționiste ale firmelor precum și tendința de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de intrarea și adâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în ultimele luni.

• În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o nouă încetinire a creșterii economice în trimestrul IV 2021, urmată de o reaccelerare minoră în trimestrul I 2022, implicând pe ansamblul perioadei o decelerare sensibil mai pronunțată a dinamicii PIB decât cea previzionată în noiembrie 2021, mai ales în termeni anuali. Evoluțiile fac posibilă doar o creștere marginală a excedentului de cerere agregată în acest interval și la o valoare semnificativ mai joasă decât cea indicată de prognoza anterioară.

• Deficitul comercial a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali, iar cel de cont curent și-a reamplificat considerabil dinamica anuală, majorându-se pe ansamblul primelor 11 luni din 2021 cu 57% față de nivelul cumulat în perioada similară a anului trecut. Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, fiind atribuibile doar în mică măsură unor factori conjuncturali, cât mai ales unor cauze structurale de natură a afecta competitivitatea externă a economiei.

• Efectivul salariaților din economie și-a cvasi-stopat creșterea în octombrie-noiembrie, iar rata șomajului BIM s-a mărit în decembrie la 5,4%, după stagnarea timp de câteva luni la nivelul de 5,2% – situat foarte ușor deasupra celui prepandemic.

• Totodată, dinamica anuală a salariului mediu brut a avansat doar marginal în octombrie-noiembrie în raport cu media trimestrului III și exclusiv pe seama evoluțiilor din sectorul bugetar, dată fiind și creșterea în acest interval a apelului firmelor la scheme de reducere a programului de lucru.

• Deficitul de forță de muncă și-a accelerat însă creșterea în prima lună din 2022, iar sondaje de specialitate relevă intenții mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp, deși divergente la nivel sectorial. Un astfel de context poate induce presiuni în renegocierile salariilor derulate în debutul acestui an, cel puțin în cazul sectoarelor confruntate cu penurie cronică de personal, inclusiv pe fondul ascensiunii alerte a ratei inflației. Au fost evocate și influențele, relativ modeste totuși, venite din majorarea salariului minim brut pe economie, dar și efectele de sens opus probabil generate de politica salarială din sectorul public prefigurată pentru acest an.

• Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini sunt asociate și capacității unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și în contextul costurilor mărite cu energia și transportul, dar și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente.

• Importante pentru situația viitoare a pieței muncii rămân, totodată, efectele procesului de digitalizare și automatizare pe plan intern și internațional, precum și implicațiile angajărilor tot mai dese de lucrători extracomunitari.

• Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt ridicate, și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern în accentuare și incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, dar și situația geopolitică Rusia-Ucraina.

• În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul scenariu de prognoză, arătând că, în contextul datelor disponibile și al reglementărilor în vigoare, acesta evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației.

• Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecția precedentă -, și să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, față de 5,9% în prognoza precedentă.

• Principalele efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate să vină din majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creșteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, și vor fi acompaniate de influențe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea combustibililor, produselor din tutun, a prețurilor administrate și LFO (legume, fructe, ouă).

• În contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflației este așteptată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu și să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte, au remarcat membrii Consiliului. S-a admis, însă, că există mari incertitudini în ceea ce privește caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare și plafonare a prețurilor, potrivit informațiilor din spațiul public. Dar, chiar și într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflației ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul țintei este de așteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază, au observat membrii Consiliului.

• În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II – pentru prima dată in istoria strategiei de țintire directă a inflației a BNR. S-a apreciat în mod unanim că o asemenea evoluție reclamă creșterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea (…) prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri -, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale.

• În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

• Creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022 și 2023, și mai pronunțat decât s-a anticipat, inclusiv în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbției de fonduri europene .

• S-a sesizat că la baza creșterii PIB va rămâne consumul privat, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale și a salariului minim brut pe economie.

• În cazul investițiilor (formării brute de capital fix) sunt posibile dinamici semnificativ mai modeste decât în prognoza precedentă, cu precădere în anul curent, existând influențele inhibitoare venite din scumpirea materialelor de construcții și a energiei, precum și din blocaje în lanțuri de producție.

• Criza energetică continuă să reprezinte surse majore de incertitudini și riscuri, prin impactul potențial exercitat asupra cererii de consum și asupra activității și planurilor de investiții ale firmelor, de natură să afecteze și potențialul de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

• Incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, mai puțin virulentă, totuși, și implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene.

• Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă semnificativă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar inferior țintei înregistrat în 2021, iar, pe de altă parte, cerința continuării consolidării fiscale într-un context economic și social dificil, marcat de criza energetică și de tensiuni geopolitice, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

• În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, de la 2,00%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50%, de la 3,00% și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50%, de la 1,00%, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

​Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

Sursa: hotnews.ro