Războiul din Ucraina are consecințe financiare la nivel global. Specialiștii consideră totuși că nu se va ajunge la o recesiune în 2022, deși creșterea economică va fi mult încetinită.
Prețul petrolului a crescut joi dimineața, 24 februarie, atingând cea mai mare valoare din ultimii șapte ani. Autoritățile de la București încearcă să liniștească piața financiară spunând că nu suntem în pericol.
”România este pregătită să facă faţă oricăror consecinţe economice şi umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia şi Ucraina”, a spus președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT. Șeful statului a mai subliniat că ”niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranţa sa şi a familiei sale”
Ce înseamnă din punct de vedere economic războiul din Ucraina. ”Politica de blocuri înseamnă costuri de tranzacționare mai mari
Specialistul în economie Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal, fost ministru al Finanțelor, în perioada 1997-1998, a explicat pentru Ziare.com ce urmează după ce Rusia a atacat Ucraina
”Aceasta este, așa cum au spus liderii europeni, președintele Biden, secretarul general al NATO, cea mai gravă criză geo-politică după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina arată că regulile nu mai contează pentru ruși, ceea ce este foarte grav.
Se schimbă în mod radical climatul în Europa. Se revine la politică de blocuri: lumea democratică și ceea ce rușii consideră că reprezintă sfera lor de influență. China este o țară foarte mare care în sine poate fi considerată un bloc și există țări pe care le poate influența pentru că are alonjă economică.
Această politică de blocuri înseamnă costuri de tranzacționare mai mari, luptă pentru accesul la resurse, naturale și materii prime strategice- aluminiu, nichel, litiu”, a spus Daniel Dăianu.
”Creșterea economică va fi încetinită”
Expertul este de părere că ”se vor înteți atacurile cibernetice”. ”Și România a fost atacată cibernetic, țări Baltice, Statele Unite ale Americii. Atacurile cibernetice sunt o formă de război hibrid. Cheltuielile militare vor trebui să fie mai mari”.
Daniel Dăianu a mai arătat, referindu-se la problema energiei, că este esențial, în acest moment, ca SUA și Uniunea Europeană să coopereze strâns, astfel încât Europa să beneficieze de livrări sistematice.
”Am văzut cotațiile la gaz natural și la țiței cât au urcat în această dimineață. Cotațiile la gaz natural erau cu 30%-40% mai mari. Este important pentru țara noastră ca planul anunțat de doamna Ursula von der Leyen, de asigurare a aprovizionării cu energie a țărilor din Uniunea Europeană, să includă și România în mod echitabil.
Aceasta este situația generală: creșterea economică va fi încetinită. Sunt incertitudini foarte mari, mai puțină predictibilitate, o aversiune crescută față de riscuri ceea ce înseamnă și investiții diminuate – așa ceva se va simți peste tot”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.
Este influențată dinamica economică. ”Într-adevăr ne va fi foarte greu”
Fostul ministru al Finanțelor Publice este de părere că Rusia nu va ataca militar un stat membru al NATO însă implicațiile sunt mari în ceea ce privește dinamica economică.
”Nu cred în intrarea în recesiune care să aibă loc în 2022. Însă creșterea prețurilor la energie și aceste incertitudini sporite vor încetini economia. Se va resimți și în România. Vom avea o creștere economică mai mică pe baza căreia s-a construit bugetul public pentru 2022 (aproximativ 4,3%). Dar nu cred că vom intra în recesiune. Iar despre afirmațiile conform cărora statul român este amenințat de faliment, cred că cei care le fac ar trebui să se mai gândească puțin înainte”, a precizat Daniel Dăianu.
Expertul spune că am putea avea o creștere economică de aproximativ 3%.
”Într-adevăr ne va fi foarte greu. Și spunând aceasta aș dori să mai fac o afirmație importantă, pentru că pot fi voci care să afirme că fiind vremurile atât de complicate ar trebui să cheltuim mai mult de la buget, fără probleme, pentru că avem și situația energetică dificilă, facturi mari la energie…
Altfel spus, să nu facem consolidare bugetară. Este o mare eroare. Noi trebuie să continuăm să reducem deficitul bugetar. Iar propuneri cum sunt să reducem taxe și impozite, la modul general – nu ai voie să faci asemenea afirmație”, a mai spus expertul.
”Agricultura ar trebui ajutată”
”Poți punctual să faci ceva, în agricultură, de exemplu, pentru că va fi și secetă și va trebui să ajutăm fermierii. Tractoarele trebuie să funcționeze. Iar pentru acest lucru trebuie ca oamenii să poată să își cumpere carburanți. Ar trebui ca fermierilor să li se dea vouchere, poate, ca să aibă acces la motorină sau la benzină. Ar fi cel mai convenabil. Altminteri va fi foarte rău. Vă dați seama ce ar însemna pentru inflație, pentru că noi încă ne bizuim foarte mult pe ceea ce ne oferă terenurile noastre agricole. Este esențial ca oamenii să poate să lucreze.
Aici o intervenție a statului este necesară, dar nu pentru toată lumea. Statul nu poate să-i ajute pe toți. Și este și irațional. Sunt cetățeni, nu puțini, care nu trebuiesc ajutați pentru că au venituri”, a mai precizat Daniel Dăianu.
Piața energiei ar trebui să aibă reguli
”Iar în ceea ce privește energia, trebuie să se termine cu acest mit că o economie liberă nu are reguli și nu are reglementări. Este o prostie. Pe piețele financiare, după criza financiară au fost impuse reglementări, au fost create noi instituții, cum ar fi Comitetul European pentru Risc Sistemic, EIOPA, ESMA. Se vorbește despre stabilitate financiară prin reguli macroprudențiale. Păi trebuie să ai reguli macroprudențiale și pe piața energiei, nu numai pe piața financiară. Pentru că energia este un preț al prețurilor.
Poți să trăiești fără carne și să fii vegetarian dar chiar fiind vegetarian ai nevoie de energie. Această piață are nevoie de reguli și reglementări și nu ar trebui să tranzacționeze mai mult decât media europeană. În Uniunea Europeană media este între 10% și 15%. La noi este peste 40%. Este o anomalie.
Trebuie să încurajăm tranzacțiile la termen nu pe piața SPOT.
Aici ar trebui portate întreprinderile de stat. Ai nevoie de un alt design al pieței de acțiuni. Repet, economia liberă nu înseamnă lipsa de reguli și de reglementări. România nu este mare exportator de energie. Unele companii pot să exprorte din energia pe care o produc. Dar România importă, iar prețurile sunt formate pe piețele externe”, a mai punctat specialistul.
Primele consecințe economice ale Războiului din Ucraina
Prețurile petrolului au crescut de peste 100 de dolari (74 de lire sterline) barilul atingând cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, după ce Rusia a lansat o invazie asupra Ucrainei.
Acțiunile globale au scăzut, iar prețul aurului a crescut, deoarece investitorii s-au îngrijorat de posibilul impact al conflictului, potrivit BBC.
Rusia este al doilea cel mai mare exportator de țiței și este, de asemenea, cel mai mare exportator de gaze naturale din lume.
Prețul petrolului a depășit 105 de dolari pe baril, iar grupurile auto din Marea Britanie au spus că prețul benzinei a atins un alt record.
Regatul Unit primește doar 6% din țițeiul și 5% din gazul său din Rusia, dar există temeri că sancțiunile ar putea limita livrările și ar putea crește prețurile la nivel mondial. Prețul futures pe gaze naturale din Regatul Unit a crescut cu aproape 30% joi.
Consumatorii din Marea Britanie plătesc deja un preț mare pentru energie și combustibil, cererea fiind în creștere ca urmare a relaxării restricțiilor Covid.
Știrile despre acțiunile Rusiei au condus la scăderi abrupte pe piețele bursiere din Europa, indicele FTSE 100 din Marea Britanie scăzând cu peste 3% și indicele Dax din Germania scăzând cu peste 4,5%. Anterior, stocurile din Asia scăzuseră și ele brusc.
Prețul aurului – care este considerat un activ refugiu în vremuri de incertitudine – a sărit cu 3% până la cel mai mare preț din mai mult de un an.
Europa primește aproape o treime din petrol și aproximativ 40% din gaze din Rusia, o mare parte din ele curgând prin conducte de pe teritoriul ucrainean.
Sursa: ziare.com