Pandemia a accelerat achiziția de locuințe, pe fondul tendinței de a se simți în siguranță și de a aparține unui spațiu. Cumpărătorii s-au orientat către spații mai mari, mai generoase sau chiar au preferat să migreze către periferia orașului preferând confortul unei case individuale cu teren propriu în detrimentul accesibilității la punctele de interes din oraș.

Schimbare în comportamentul cumpărătorilor

“Se observă o schimbare accelerată în comportamentul cumpărătorilor, chiar şi față de acum jumătate de an, nu mai vorbim de perioada de dinainte de pandemie. Cumpărătorul de locuință a devenit majoritar în detrimentul cumpărătorului speculativ. Sigur, acesta nu a dispărut complet, însă s-a îndepărtat de apartamentele din zona medie și high-end, orientându-se către cele cu prețuri mici. Bucureștiul și marile orașe sunt în creștere demografică, iar proiectele bune sunt puține şi atrag şi o relocare a publicului avizat. De regulă, la acelaşi preţ cu care poți achiziționa un apartament într-un cartier al Bucureștiului, poţi să iei o căsuţă mică cu teren la marginea acestuia”, a precizat Răzvan Puchici, Senior Managing Partner Cumulus.

- Advertisement -

Comportamentul de achiziție nu a fost influențat atât de mult ca înainte de pandemie de creșterile prețului pe metru pătrat, însă pandemia a avut un impact considerabil asupra costului final. Astfel, potrivit datelor Cumulus, costul pe metru pătrat al ansamblurilor rezidențiale a crescut în 2021 cu 25-35%. Cea mai mare influență în această dinamică a venit din majorarea costurilor de achiziție la materialele de construcție, dar și din creșterea prețului în ceea ce privește forța de muncă. Majorările se adaugă factorilor precum incidența terenului și proximitatea față de utilități. Acesta din urmă poate duce la o creștere a costului de 8-10% pentru același tip de proiect.

Schimbări în proiectare: spații mai eficiente și mai verzi

Pandemia a temperat ritmul construcțiilor de ansambluri rezidențiale, însă a și adus schimbări în felul în care se construiește. Astfel, proiectele sunt mai orientate către un design responsabil, dar și către o creștere a calității vieții beneficiarilor finali, indiferent de valoarea pe metru pătrat.

“O soluție implementată cu succes și cu un cost relativ redus a fost să realizăm închideri ușoare la structuri de beton armat şi înălțimi mari. Am reușit astfel să eficientizăm sistemul clasic cu panouri sandwich şi fațadă ventilată, print-un efort de cercetare internă și o inovație a biroului nostru, ceea ce presupune că beneficiarul obține cel puțin 5% mai multă arie utilă, plătind aceeași bani. Dezvoltatorul e mulţumit pentru că se menține profitul, iar end-user-ul câștigă acei 20 de centimetri perimetral, de jur împrejurul apartamentului. De asemenea, observăm o tendință tot mai accentuată de a crește calitatea finisajelor”, a mai explicat arh. Răzvan Puchici.

De altfel, locația, proiectarea de calitate și execuția corectă sunt factorii care vor face diferența în evoluția pieței imobiliare, consideră reprezentanții companiei. În prezent prețurile pe metru pătrat în București pornesc de la 1.000 euro/mp și depășesc 2.500 de euro/mp în ansamblurile premium.

Tendințele arată că românii își vor menține comportamentul de achiziție, fiind printre țările cu cel mai mare procent de proprietari (conform Eurostat, în 2020 peste 95% dintre români aveau în proprietate o locuință) și pe fondul investițiilor în proprietăți imobiliare cu scopul de a fi închiriate.

Sursa: capital.ro