Monday, June 27, 2022

Allianz Trade: Creştere economică globală, revizuită în scădere din cauza războiului. Cum ar putea avea de câştigat România de migrarea investiţiilor din Rusia

Must Read

Allianz Trade anunţă că prognoza de creştere economică globală din 2022 şi 2023 a fost revizuită în scădere în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Potrivit analiştilor, România ar putea avea de câştigat de pe urma migrării investiţiilor din Rusia, Belarus şi Ucraina.

Allianz Trade anunţă că prognoza de creştere economică globală din 2022 şi 2023 a fost revizuită în scădere în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Guvernele din întreaga lume au impus sancţiuni financiare şi economice ample şi considerabile, inclusiv embargouri asupra exporturilor de bunuri de înaltă tehnologie, sancţiuni împotriva celor mai mari bănci ruseşti, eliminarea mai multor bănci ruseşti de la SWIFT şi îngheţarea a două treimi din rezervele valutare (FX) ale băncilor centrale ruse.

Allianz Trade: Prognoza de creştere economică globală din 2022 şi 2023 a fost revizuită în scădere în urma invaziei Rusiei în Ucraina

Contrasancţiunile din Rusia au inclus o conversie obligatorie a 80% din valutele primite în tranzacţiile comerciale în ruble, controale foarte stricte de capital privind plăţile în străinătate (inclusiv serviciul datoriei suverane şi interzicerea străinilor de a vinde titluri de valoare), precum şi naţionalizarea companiilor străine care decid să părăsească Rusia după începerea războiului. În timp ce negocierile actuale dintre Ucraina şi Rusia ar putea îndrepta calea către încetarea focului, o escaladare ulterioară nu poate fi exclusă, ceea ce duce la sancţiuni şi contrasancţiuni şi mai dure (inclusiv în ceea ce priveşte furnizarea de energie).

- Advertisement -

Pentru restul economiilor şi în principal Europa, energia, comerţul şi finanţele continuă să fie principalele canale de impact. Preţurile mai mari ale mărfurilor, volatilitatea, în special pentru petrol şi gaze, dar şi disponibilitatea mărfurilor agricole (grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea soarelui şi ulei), pentru care Rusia şi Ucraina reprezintă mai mult de 10% din exporturile globale, precum şi materii prime şi materiale (nichel, paladiu) au dus la un şoc negativ semnificativ al ofertei, în special pentru economiile europene.

Aproximativ două treimi din revizuirea descendentă a creşterii globale se datorează şocurilor încrederii şi lanţurilor de aprovizionare, restul fiind atribuită preţurilor mai mari ale mărfurilor. În ceea ce priveşte inflaţia globală, aceasta se va dovedi, de asemenea, mai persistentă şi ridicată, fiind revizuită în creştere cu +1,9 puncte procentuale de la 6%, din cauza preţurilor mari la energie şi a întreruperilor lanţului de aprovizionare, care vor contribui la presiunile preţurilor în egală măsură. Cu toate acestea, efectul cantitativ potenţial al unui şoc de aprovizionare cu petrol indus de Rusia ar fi mult mai mic în comparaţie cu crizele anterioare, ţinând cont de scăderea intensităţii energetice a producţiei şi de o pondere mai mică a petrolului în mixul energetic, potrivit Mediafax.

Astfel, preţurile petrolului vor rămâne peste 100 USD/bbl pe tot parcursul perioadei de război şi, în medie, este probabil să se apropie de 120 USD/bbl în 2022. Întrucât energia reprezintă aproape 15% din importurile UE (din care Rusia furnizează 65%), iar şocul raporturilor comerciale ar putea şterge complet excedentul de cont curent într-un scenariu advers, se aşteaptă ca preţurile gazelor să rămână ridicate la aproape 140 EUR/MWh.

În ceea ce priveşte comerţul, pe lângă pierderea pe termen scurt a pieţelor de export, criza actuală a întârziat normalizarea lanţurilor de aprovizionare. Astfel, este probabil ca aceasta să influenţeze producţia potenţială din cauza realocării defensive, orientate spre rezilienţă a resurselor. Având în vedere că navele de containere sunt redirecţoinate către rute mai puţin directe şi mai costisitoare pentru a evita Marea Neagră, congestia poate creşte în alte porturi europene. În plus, transportul aerian de marfă este afectat de închiderile spaţiului aerian atât de Rusia cât şi de Europa. Costurile mai mari ale energiei vor prelungi probabil timpii de livrare şi ratele de transport, iar înăsprirea restricţiilor sanitare în China, ca răspuns la noile focare de Covid-19, ar putea creşte preţurile inputurilor şi ar putea duce la creşterea congestionării porturilor.

În acest scenariu, analiştii se aşteaptă la o scădere a comerţului global cu cel puţin -2pp în 2022, până la +4% în termeni de volum, chiar sub media pe termen lung. În timp ce Rusia, ca piaţă finală a cererii, nu este relevantă la nivel global (reprezentând doar 1,2% din totalul importurilor), cei mai expuşi exportatori din Europa Centrală şi de Est ar putea încă înregistra pierderi considerabile. Producţia de automobile, în special în Europa, ar fi afectată de penuria de metale şi gaze esenţiale pentru producţia de semiconductori şi alte piese. Cu toate acestea, exportatorii neţi de mărfuri, cum ar fi ţările din Orientul Mijlociu şi câteva ţări din America Latină, ar putea beneficia de preţuri mai mari şi de potenţiale efecte de substituţie în afara Rusiei.

Se preconizează că preţurile gazelor naturale în Europa vor rămâne probabil la niveluri ridicate din cauza dependenţei mai mari de Rusia. Cu toate acestea este de asteptat ca preţurile petrolului să scadă treptat din nou în următoarele câteva luni, pe fondul reducerii şi ajustări atât a cererii, cât şi a ofertei. În absenţa unei scăderi a preţurilor până la jumătatea anului 2022, şocul inflaţionist prin preţurile de import şi blocajele prelungite ale ofertei ar continua să se redistribuie în preţurile globale şi să activeze o buclă salariu-preţ, în special în Regatul Unit şi Franţa. De asemenea, analiştii prognozează o volatilitate în creştere în jurul traiectoriei de normalizare a politicii monetare în zona euro şi în SUA, pe măsură ce ambele bănci centrale se angajează să-şi retragă poziţiile acomodative.

Băncile din Italia au cea mai mare expunere absolută faţă de Rusia (aproximativ 25 miliarde USD), dar aceasta reprezintă doar 2,5% din totalul creanţelor externe. Băncile austriece deţin cea mai mare pondere a creanţelor faţă de Rusia în comparaţie cu creanţele străine, dar aceasta este încă moderată de 3,7% din totalul expunerilor. Un deficit de capital de nivel 1 de până la 40 de miliarde de euro, ar eroda încrederea publicului şi ar adăuga şi mai multă presiune asupra sistemului financiar al Rusiei. Privind expunerile la investiţiile străine directe, dincolo de paradisurile fiscale, în special pentru minerit/cariere, finanţe şi imobiliare, Ţările de Jos, Marea Britanie şi Germania au cel mai mare număr de filiale străine în Rusia şi Ucraina.

Astfel, deciziile de politică fiscală şi monetară vor fi esenţiale în această perioadă. Majoritatea ţărilor UE au extins (şi au adoptat în continuare) măsuri fiscale de cel puţin 0,6% din PIB în medie pentru a ajuta gospodăriile şi firmele vulnerabile să facă faţă inflaţiei energetice. Se preconizează că politica fiscală va continua să joace un rol cheie pe termen scurt şi să atenueze parţial impactul creşterii preţurilor la energie asupra inflaţiei şi asupra venitului disponibil al consumatorilor. Analiştii se aşteaptă la cel puţin o dublare a sprijinului fiscal de aproximativ 1,5% din PIB. Astfel, ţările pot fi obligate să intervină pentru a controla preţurile şi, într-un caz mai extrem, pentru a administra proviziile limitate. În ciuda schimbării continue a poziţiei monetare în SUA şi în zona euro, normalizarea politicii monetare în economiile avansate va fi uşor amânată dacă băncile centrale vor deveni tot mai preocupate de încetinirea creşterii. Pe pieţele emergente, acestea vor continua să lupte împotriva inflaţiei şi a deprecierii valutei prin majorări ulterioare ale ratelor, diminuând şi mai mult ciclul de creştere.

După o expansiune de +5,9% în 2021, se prognozează o încetinire a creşterii PIB-ului la +3,3% în 2022 şi +2,8% în 2023. Creşterea zonei euro este de aşteptat să scadă în comparaţie cu anul trecut la +2,6% şi la +1,6% anul viitor. De asemenea, prognoza de inflaţie este revizuită la 5,5% pentru 2022 şi la 2,5% pentru 2023, reflectând o inflaţie mai mare a alimentelor şi a energiei şi o influenţă mai mare aşteptată de la preţurile ridicate de producător la bunurile de bază. În această situaţie este de aşteptat ca riscul de neplată să crească în continuare, având în vedere încetinirea economică, cu impact asupra insolvenţei întreprinderilor din zona euro care va creşte cu +7 pp în 2022 şi, respectiv, +4 pp în 2023 în absenţa unor noi măsuri de sprijin. Acest scenariu va reflecta tendinţe inegale cauzate de insolvenţele care au revenit deja în 2021 în Italia (+19 a/a), dar încă la un nivel scăzut în Germania şi Franţa la începutul lui 2022, după o altă scădere în 2021 (-12% a/a pentru ambele ţări). În 2022, insolvenţele vor creşte cu +4% a/a în Germania, +8% în Italia şi +28% în Marea Britanie. În Franţa, măsurile de sprijin pentru companii anunţate pe 16 martie vor întârzia normalizarea aşteptată anterior şi vor menţine insolvenţa la un nivel scăzut în 2022 (31.000 de cazuri). Astfel, SUA ar înregistra o revenire limitată a insolvenţei în afaceri de +7% a/a

România ar putea avea de câştigat de pe urma crizei din Ucraina

Criza din Ucraina duce la o migrare semnificativă a investiţiilor din Rusia, Belarus şi Ucraina spre vest. EY România a analizat ce implică aceste relocări de investiţii din zone afectate către România, ce legislaţie specifică se aplică şi care sunt implicaţiile practice sub aspectul resurselor umane, al capitalului şi activelor.

Specialiştii au abordat şi subiectul ajutoarelor de stat disponibile, implicaţiile excepţionale de preţuri de transfer şi aspectele legale ale forţei majore şi ale blocajelor financiare.

„În noul context, este extrem de important ca România să se poziţioneze ca o jurisdicţie atractivă şi de încredere pentru asemenea afaceri multinaţionale. Avem o legislaţie atractivă, un pachet de facilităţi utile, un mediu de business prietenos şi să nu uităm de cele mai importante avantaje pe care acum le apreciem altfel decât până acum: apartenenţa la NATO şi UE”, a spus Alex Milcev, liderul practicii de consultanţă fiscală şi legal al EY România.

Beneficiile fiscale în natură, cash, în acţiuni – Stock Option Plan, care sunt neimpozabile pentru un cetăţean român, vor fi neimpozabile şi pentru un angajat ucrainean, a menţionat la rândul său Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale EY.

Excepţie face scutirea de la impozitul pe venit pentru IT-işti, care nu se aplică cetăţenilor non-UE.

„Există o serie de propuneri fiscale pentru a încuraja companiile private să integreze în piaţa muncii o forţă de muncă nouă, măsuri valabile pentru o perioadă de maxim nouă luni într-un an şi aşteptăm să vedem care va fi varianta pe care o vor adopta autorităţile române”, a arătat Corina Mîndoiu.

În discuţie ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor de securitate socială datorate asupra venitului salarial obţinut de cetăţenii ucraineni relocaţi în România.

De asemenea, se are în vedere încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile şi exceptarea de la plata contribuţiilor sociale a ajutoarelor/beneficiilor acordate de companii salariaţilor încadraţi în baza unui contract individual de muncă pe teritoriul României cu scopul relocării din Ucraina în România.

Tot o măsură de încurajare este încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile şi exceptarea de la plata contribuţiilor sociale a cheltuielilor efectuate de persoanele juridice române în derularea proceselor de imigrare în România pentru membrii de familie ai salariaţilor, ca urmare a relocării din Ucraina în România.

Investiţiile aduse în România pot beneficia de facilitatea de reducere a impozitului pentru optimizarea capitalurilor – până la 15% din impozitul datorat (impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit specific), dar şi de consolidare fiscală (din punctul de vedere al impozitului pe profit şi TVA) sau de facilităţile acordate pentru cercetare-dezvoltare.

„Mare atenţie trebuie acordată problematicii de sediu permanent şi sediu fix, care poate fi generată prin prezenţa forţei de muncă angajată pe teritoriu altui stat decât cel al angajatorului. Mult va conta fişa de post şi atribuţiile şi responsabilităţile practice ale unor persoane care lucrează în alt stat. Se aplică şi în cazul cetăţenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul României în beneficiul angajatorului ucrainean, dar şi în cazul cetăţenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul Ucrainei sau al Poloniei în beneficiul angajatorului român”, a avertizat Alex Milcev.

În privinţa ajutoarelor de stat, este de avut în vedere cadrul temporar de criză, adoptat recent de Comisia Europeană în contextul crizei din Ucraina. Noul cadru temporar acordă statelor membre o flexibilitate mai mare pentru a sprijini economia prin granturi directe, avantaje fiscale şi de plată, garanţii, împrumuturi, inclusiv ajutoare întreprinderilor afectate de criza actuală, de sancţiunile şi contrasancţiunile aferente.

Roxana Dudău, Partener Asociat, Avocat, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii recomandă: ”Clauzele contractuale trebuie citite cu atenţie. Este important să cunoaşteţi parametrii contractuali pentru a identifica dacă sunteţi sau nu în măsură să invocaţi forţa majoră sau, dimpotrivă, să vă apăraţi în măsura în care cocontractantul invocă un astfel de caz pentru neexecutarea obligaţiilor asumate”.

Un alt sfat acordat companiilor este acela de a se asigura că obligaţia nu este exigibilă înainte de apariţia cazului de forţă majoră, pentru că această condiţie este esenţială pentru a putea invoca situaţia de forţă majoră. ”Notificaţi partenerul contractual în termenul prevăzut în contract sau în regulile de drept aplicabile sau, în lipsa unor reglementări exprese, într-un termen rezonabil. Atenţie: instanţele naţionale şi cele de arbitraj internaţional sunt extrem de stricte în aprecierea caracterului imprevizibil al cazurilor de forţă majoră”, a avertizat Roxana Dudău.

Sursa: romaniatv.net

- Advertisement -


- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

- Advertisement -
0 commission RO V2
Latest News

Serbia critică decizia UE privind Ucraina: ‘A sărit peste câteva decenii de presiune, șantaj și birocrație’

Ucraina, care nu îndeplinește standardele necesare, a primit statutul de candidat la UE doar datorită conflictului cu Rusia, a...
- Advertisement -

More Articles Like This