Lucrurile se vor schimba din perspectiva facturilor la electricitate și gaze de la 1 aprilie. Practic sunt câteva noutăți.
După mai multe săptămâni de discuţii aprinse în coaliţia de la guvernare şi după ce mai multe documente au circulat în spaţiul public, niciunul asumat oficial, Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind măsurile care vor fi aplicate de la 1 aprilie pe piaţa energiei.
Guvernul intenţionează să aprobe ordonanţa în şedinţa de astăzi.
Plafonarea prețurilor finale pentru încă un an la energie, dar la o valoare mai mare
Cel mai important lucru pentru consumatori este că, timp de încă un an, până la 31 martie 2023, preţurile finale vor fi plafonate.
Noile plafoane cresc puţin faţă de cele care erau în vigoare de la 1 noiembrie.
Astfel, preţul final facturat de către furnizorii de energie electrică va fi de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 kWh, de maximum 0,8 lei/kWh, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 100 kWh şi 300 kWh inclusiv şi de maximum 1 leu/kWh, în cazul clienţilor noncasnici.
Până acum, plafonul era de 0,8 lei pe kWh pentru toată lumea.
La gaze, plafonul este de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici şi 0,37 lei/kWh, pentru noncasnici, faţă de 0,31 lei care erau până acum.
Dispare compensarea din facturile la energie și gaze
Încă o noutate este că nu se mai aplică compensarea de la bugetul de stat care a fost valabilă până acum. Adică facturile nu mai includ acea linie cu minus.
Să luăm exemplul lui Marian, un consumator casnic care a utilizat 145 de kWh într-o lună în apartamentul său cu trei camere din Bucureşti. Conform contractului său cu furnizorul, preţul pe un kWh este 0,98 lei, dar va plăti doar 0,8 lei pe kWh timp de un an, ca urmare a plafonării preţurilor.
La gaze, la fel, indiferent care este preţul din contract, vom plăti maximum 0,31 lei pe kWh.
Reglementarea prețului gazelor la producător duce la creşterea importurilor
O altă prevdere importantă din documentul publicat spre dezbatere publică este revenirea la preţul reglementat al gazelor vândut de producători.
Acest preţ nu va mai fi format pe bursă, ca până acum, ci va fi stabilit de Guvern. În proiect apare preţul de 150 de lei pe MWh, adică aproximativ 30 de euro pe MWh. Spre comparaţie, cotaţiile de pe bursa de la Viena sunt de peste 100 de euro zilele acestea (pentru contractele cu livrare în treimestrele următoare).
Practic, nu mai există bursă de gaze în România. În aceste condiţii şi la acest preţ reglementat, mai mic de peste trei ori faţă de piaţă, investiţiile în zăcăminte vor avea de suferit.
Aceasta într-un context în care producţia internă de gaze este în scădere de mai mulţi ani.
Prin urmare, măsura, chiar dacă pe termen scurt ajută la micşorarea facturilor, pe termen lung va avea exact efectul invers, pentru că producţia internă va scădea şi mai mult şi va trebui să aducem gaze din import, care sunt mai scumpe.
Continuă suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze
Totodată, ordonanţa mai conţine o prevedere care face foarte mult rău industriei pe termen mediu şi lung, respectiv suprataxarea cu 80% a venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, exceptate fiind capacităţile de producţie puse în funcţiune după data intrării în vigoare a actului normativ.
Reprezentanţii producătorilor apreciază că această prevedere va duce la scăderea producţiei, ceea ce este însăşi cauza care a alimentat această criză.
Ordonanţa care ar urma să fie aplicată de la 1 aprilie instituie şi obligativitatea furnizorilor de gaze să-şi facă stocuri în depozitele subterane, care să reprezinte minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienţilor finali sau consumului propriu.
Această obligativitate de a avea stocuri exista în trecut, dar a fost scoasă în urmă cu doi ani. Stocurile de gaze sunt esenţiale pentru a trece iarna, întrucât producţia internă şi importurile curente ale ţării nu acoperă vârfurile mari de consum.
Sursa: hotnews.ro