În ciuda faptului că factorul politic vorbește deja de câțiva ani despre investiții publice masive, care să susțină dezvoltarea economică a României, avansul produsului intern brut – PIB contină să se realizeze preponderent ca urmare a consumului realizat de sectorul privat.
Or, consumul se realizează în cea mai mare parte apelând la bunuri și produse aduse din import, fapt ce nu face decât să adâncească și mai mult dezechilibrele structurale cu care se confruntă economia națională și să pună o mare presiune asupra cursului de schimb, dincolo de evoluțiile conjuncturale aduse de războiul din Ucraina.
Importurile și nivelul prețurilor externe agravează situația
Creșterea cu 5,9% a economiei în 2021 a fost determinată într-o proporție covârșitoare de consumul privat, în timp ce contribuția sensibil mai mică adusă de formarea brută de capital fix (investițiile – n.r.) nu a depășit-o pe cea din anul precedent, se arată în cea mai recentă Minută a ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale – BNR.
Iar prețurile externe au avut drept consecință o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie în raport cu aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere anuală record a deficitului de cont curent, inclusiv ca urmare a deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
Astfel, riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului de Administrație al BNR.
Creșterea deficitului de cont curent la 7,0% din PIB în anul 2021, de la 5,0% în 2020, a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului de Administrație al BNR, chiar dacă parțial ea poate fi atribuită înrăutățirii raportului de schimb și altor factori conjuncturali, iar gradul de acoperire a acestui deficit cu investiții străine directe și transferuri de capital s-a mărit ușor, rămânând însă relativ scăzut.
Dezechilibru extern de proporții
Ei au evocat atât dimensiunea dezechilibrului extern și riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Rezerva Federală a SUA.
De asemenea, trebuie ținut cont de creșterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condițiile înrăutățirii percepției de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar, arată reprezentanții băncii centrale.
Membrii Consiliului au observat, de asemenea, că rata medie a dobânzii la creditele noi s-a înscris în ianuarie pe o tendință ferm ascendentă, inclusiv ca efect al creșterii IRCC, care se va accelera începând cu trimestrul II.
Cât privește rata dobânzii aferentă depozitelor noi la termen, și-a accentuat ușor în ianuarie-februarie ascensiunea amorsată în trimestrul III 2021 – vizibil mai lentă, totuși, și atribuibilă în mare parte segmentului societăților nefinanciare.
Inflație peste estimări
În același timp, s-a sesizat că dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8% în februarie, în principal pe seama evoluției împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, condiții în care ponderea în total a componentei în monedă națională s-a mărit la 72,5%.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflației va crește probabil ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie.
Aceasta vorbea despre o inflație anuală de 11,2% în luna iunie, urmată de o descreștere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului următor.
Sursa: ziare.com