ACTUALIZARE ORA 19:30 Comisia Europeană a decis să lanseze împotriva Ungariei o procedură fără precedent care permite suspendarea plăţii fondurilor UE în caz de încălcare a principiilor statului de drept, a anunţat marţi preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.
CE a dat Ungariei posibilitatea de a răspunde la întrebările sale privind statul de drept, le-a spus Von der Leyen eurodeputaţilor, răspunzând unei întrebări privind statul de drept în Ungaria şi Polonia, în cadrul unei ore de întrebări cu eurodeputaţii la jumătatea mandatului, care a avut loc în premieră în Parlamentul European.
Executivul comunitar a evaluat răspunsurile Ungariei şi „concluzia noastră a fost că trebuie să trecem la pasul următor”, a spus şefa CE, conform Agerpres.
„Verdictul Curţii de Justiţie a UE care respinge acţiunile împotriva condiţionalităţii fondurilor UE de respectarea statului de drept ale Ungariei şi Poloniei confirmă pe deplin abordarea urmată de Comisie”, a mai afirmat ea.
„Comisarul (Johannes) Hahn i-a informat astăzi (marţi – n.r.) pe oficialii ungari că vom trimite scrisoarea oficială de punere în întârziere pentru activarea mecanismului”, a declarat Ursula von der Leyen, referindu-se la comisarul european pentru buget şi resurse umane.
„Aceasta va declanşa o procedură care prevede termene precise”, a mai spus preşedinta CE.
Ursula von der Leyen nu a precizat care este conţinutul scrisorii, dar într-o notificare anterioară trimisă la Budapesta, Comisia şi-a exprimat îngrijorările privind problemele cu încredinţarea contractelor publice, conflictele de interese şi corupţia.
Mecanismul de „condiţionalitate” este o procedură în vigoare din ianuarie 2021, dar niciodată utilizată până acum, care permite suspendarea plăţii fondurilor UE unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept care pot aduce atingere intereselor financiare ale UE.
O eventuală suspendare sau o reducere de plăţi de fonduri UE trebuie să fie sprijinită de cel puţin 15% state membre din 27 reprezentând 65% din populaţia UE, iar o astfel de procedură ar urma să dureze între şase şi nouă luni.
Sophie in’t Veld, din grupul Renew Europe, a salutat decizia CE privind Ungaria, dar a întrebat-o pe preşedinta Comisiei dacă ea nu vine prea târziu şi dacă va repeta greşeala în cazul Poloniei când se va deplasa în luna mai în această ţară.
„Mă voi duce în mai la Varşovia, dar nu ca să aprob PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n.r.), ci pentru un angajament global în favoarea refugiaţilor din Ucraina. Este vorba despre un angajament împreună cu G20 minus unu pentru a-i susţine pentru refugiaţi”, a răspuns Ursula von der Leyen.
„Am spus mereu că există cerinţe de reformă care trebuie îndeplinite, după care pot fi disponibilizate fondurile de investiţii. Guvernul polonez trebuie să adopte o lege care să adopte criteriile necesare. Când vor fi îndeplinite criteriile, atunci ne vom uita dacă această lege este adecvată. Atunci va putea începe deblocarea fondurilor”, a explicat Ursula von der Leyen, referindu-se la desfiinţarea camerei disciplinare din Polonia, reformarea sistemului judiciar, reîncadrarea judecătorilor concediaţi.
—știre inițială—
Comisia Europeană va începe de marți să aplice noua procedură disciplinară a UE față de Ungaria, au declarat, pentru Reuters, două surse cu informații despre acest subiect. Acesta reprezintă un pas care ar putea duce la înghețarea finanțării europene pe care o primește guvernul premierului Viktor Orban.
În contextul relațiilor degradate dintre Budapesta și Bruxelles, puțini din interiorul UE l-au felicitat pe Orban după ce în weekend a câștigat pentru a patra oară detașat alegerile naționale.
Victoria sa vine în ciuda anilor de critici și acuzații ale UE că a subminat drepturile liberale democratice și că a folosit fondurile europene pentru a-și îmbogăți asociații.
O sursă a spus pentru Reuters că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va anunța startul procedurii disciplinare atunci când va vorbi Parlamentului European în cursul zilei de marți.
Ar putea dura luni de zile înainte ca executivul european să finalizeze munca internă privind această chestiune și să o avanseze liderilor de stat din UE astfel încât să ia o decizie finală, a mai adăugat sursa.
Ar fi pentru prima dată când UE își testează noul instrument făcut să prevină ca fondurile comune să fie folosite abuziv. Cei 27 lideri ai UE au fost de acord în 2020 să aplice procedura disciplinară, în ciuda reticenței arătate de Orban și aliaților săi naționaliști de la putere în Polonia.
Statele europene mai bogate care contribuie la fondul comun al UE – din care Varșovia și Budapesta sunt beneficiari net – au refuzat să mai plătească fără ca protecții mai puternice să asigure că banii lor nu sunt folosiți în beneficiul celor care subminează democrația.
Aflat la putere din 2010, Orban a strâns lațul în jurul presei, intelectualilor și ONG-urilor și a restricționat libertățile migranților și homosexualilor.
Disputele privind statul de drept au apărut ca o amenințare existențială față de UE, coeziunea blocului comunitar fiind subminată dinăuntru de Orban, având în vedere provocări precum redresarea post-Covid, schimbările climatice și relațiile deteriorate cu China și Rusia, care duce un război cu Ucraina.
Sursa: digi24.ro