Sunday, June 26, 2022

Anunţ sumbru din SUA: „Occidentul vrea Al Treilea Război Mondial. Faceţi-vă stoc de alimente pe 2 ani!”

Must Read

Acuzații extrem de dure venite din partea unui respectat economist american Martin Armstrong, care susține că Occidentul are nevoie de război cu Rusia pentru a acoperi dezastrul economic. Acesta i-a îndemnat pe oameni să-și facă provizii pentru doi ani, deoarece amenințarea unui Al Treilea Război Mondial este cât se poate de reală.

Martin Armstrong, „oracolul finanţelor americane”, susține că războiul din Ucraina va escalada și va deveni mondial la începutul anului viitor. Guvernele statelor vestice ar dori să mascheze deficitele bugetare cronice, impasul datoriilor și falimentul sistemului de pensii din Europa antrenând o conflagrație planetară, este opinia acestuia. Băncile centrale au pierdut controlul asupra economiei. Urmează o perioadă de penurie. Capitalurile vor migra către America. Ce se va întâmpla cu lanțurile de aprovizionare și ce vor face bursele.

Invazia Ucrainei de către Rusia a precipitat un declin bursier major, iar sancțiunile introduse de țările occidentale împotriva Moscovei au indus stres major în economia globală. Având un model economic de interpretare a ciclurilor multianuale, analistul financiar american Martin Armstrong nu vede un capăt al acestei crize, ci, dimpotrivă, se așteaptă la derapaje majore, care să conducă la o escaladare a acesteia.

- Advertisement -

Cel care și-a câștigat notorietate în piețele financiare internaționale acum peste 30 de ani, când a prezis cu precizie de o zi Crahul bursier de la New York din 1987, nu vede atât problema la Vladimir Putin și la agresiunea împotriva Ucrainei, cât chiar în Occident. „Cresc presiunea asupra a orice există sub soare. Vestul are nevoie de Al Treilea Război Mondial”, susține acesta într-un interviu pentru podcastul USAWatchdog.

Nu este o voce singulară. În aceste zile, realizatorul TV Tucker Carlson, care la Fox News are cea mai urmărită emisiune de la un post de televiziune de știri american, avertiza că alimentarea continuă a conflictului din Ucraina de către SUA ar fi „cea mai nesăbuită politică externă din timpul vieții noastre și din istoria Americii.” Administrația Biden a acordat Ucrainei într-o săptămână 33 miliarde dolari, dublu față de alocările anuale pentru paza frontierelor și punctelor de vamă americane, iar congresmenii Nancy Pelosi și Adam Schiff au făcut o vizită în Ucraina, unde au lansat angajamente pentru o finanțare perpetuă a războiului.

„Ne uităm la un grup de lideri decadenți – și în unele cazuri chiar senili – care expediază consecințele de a merge în război cu o putere nucleară, care ignoră consecințele unui război nuclear, care nici nu vor să se gândească”, susține Carlson într-o intervenție care și pe rețeaua YouTube a adunat 3,4 milioane de vizionări.

Liderii din lumea occidentală vor să dea vina pe război pentru a ascunde faptul că nu mai pot oferi prosperitate, mai susține Armstrong, care pentru publicul local a devenit cunoscut cu faptul că, într-una din conferințele sale, a menționat România ca singura țară care a achitat vreodată datoria externă.

Problema persistentă este aceea că politicile keynesiene de stimulare a economiei au eșuat în Europa, care din anul 2014 este cu dobânzi zero, fără inflație și fără creștere de PIB. Problema este că rețeta veche de influențare a comportamentului de piață nu mai funcționează întrucât principalul debitor este statul. Reducerile de dobândă nu mai impulsionează consumul și majorările de dobândă sunt total respinse de politicieni întrucât le lasă mai puțini bani pentru cheltuielile guvernamentale. „Este o guvernare greșită la scală globală. Problema este acum că băncile centrale nu au control asupra economiei”, afirmă Armstrong.

Măsuri anti-COVID cât o distrugere economică

În plus, inflația începutului de deceniu nu mai este una a cheltuielilor în exces, specifică boom-ului speculativ, ci una care rezultă din penurii, din ofertă scăzută. Aceasta este o consecință a perturbării relațiilor comerciale în ultimii 2 ani. „Acești idioți au introdus restricții la COVID, cu lockdown-uri, și au sfârșit prin a distruge lanțurile de aprovizionare”, spune cel care, pe portalul ArmstrongEconomics și platforma Socrates, oferă zilnic materiale scrise celor interesați de informații financiare.

În Europa, în mod particular, criza este gravă pentru că dobânzile sunt mici, iar, la rate de inflație ridicate, fondurile de pensii nu au unde să găsească plasamente care să ofere randamente comparabile. Amintind că acestea au nevoie de câștiguri bursiere de 8% numai ca să se mențină la pragul de rentabilitate, Armstrong este fără echivoc: „Nu este vreun fond de pensii solvabil în Europa la acest stadiu al jocului.”

De aici vin și surse de destabilizare geopolitică: „Dacă vor sfârși prin a da faliment, vom avea milioane de oameni cu furci luând cu asalt parlamentele. Pentru a evita asta, au nevoie de război.”

În opinia lui Martin Armstrong, care prin Princeton Economics a fost consultant pentru Trezoreria SUA acum un sfert de veac, acesta ar fi resortul pentru care lideri occidentali precum Joe Biden sau Emmanuel Macron fac totul pentru a provoca Rusia. „Totul este propagandă. Îl zugrăvesc pe Zelenski drept un erou. Nu este! Tot ce trebuia să facă era să-și ia mâinile de pe Donbass și Crimeea”, mai clamează analistul financiar, care în anul 1998 a fost citat de Financial Times anticipând falimentul Rusiei, care a venit doar câteva luni mai târziu.

Globalizarea a fost deliberat distrusă

Primele încercări de provocare au fost în anul 2014, când președintele SUA, Barack Obama, a vrut să scoată Federația Rusă din sistemul Swift al plăților interbancare internaționale, însă atunci au existat persoane în cadrul companiei care opera sistemul ce s-au opus. „Nu poți transforma întregul sistem financiar global într-o unealtă politică.”

În 2019 a venit un nou șef pentru sistemul Swift, iar acesta a fost de acord să facă tot ce spune guvernul. Acum, că Rusia a fost eliminată, aceasta caută să facă, împreună cu China, un sistem propriu. „Economia financiară globală a fost distrusă”, rezumă deznodământul Armstrong. „Sistemul permitea tuturor să comunice, să facă plăți; totul s-a sfârșit. Globalizarea – așa cum am știut-o – a fost deliberat distrusă. Înțeleg acești oameni ce au făcut cu adevărat sau este doar prostie?! Doar că nu poți să pui totul la loc acum…”

Sistemul de credit din SUA va funcționa, la fel și mecanismele de plăți din diverse țări, dar, pentru comerțul global, ansamblul este stricat. Prima reacție a investitorilor va fi de repliere. Cu perspectivele celui de-Al Treilea Război Mondial începând în Europa, toți banii vor veni către America. „Inițial, dolarul va merge în sus, nu în jos, pentru că Europa este cu cel mai mare risc să aibă tancuri pe stradă. Toți cei care au măcar o jumătate de creier o să înceapă să miște capitalurile”, spune Armstrong, care în anii 2009-2010 a anticipat corect ciclul multianual de creștere al economiei globale, încheiat în 2020. Un atuu al SUA este acela că, spre deosebire de țările europene, nu și-a anulat niciodată moneda.

„Cred că războiul va veni anul viitor.”

Acum, așteptările sale nu mai sunt optimiste și vede peste tot ridicându-se vulturii care anunță un conflict major. „Încearcă să provoace Rusia să facă ceva pentru a justifica decizia lor de a intra în război”, susține analistul financiar, dând exemplul discuțiilor despre o integrare în NATO a Suediei și Finlandei. Demonizarea lui Putin nu este semn bun pentru că arată că nu mai vrei să negociezi cu liderul. „Nu mai este întoarcere la normalitate! Cred că războiul va veni anul viitor.”

Martin Armstrong spune că s-a întâlnit cu mai mulți președinți, începând cu Ronald Reagan, dar că Donald Trump ar fi fost singurul care s-a arătat preocupat și l-a perceput că îi pasă cu adevărat de viețile soldaților americani. Cu model de citire a ciclurilor de sentiment care vizează exact găsirea de puncte în timp, el menționează primul trimestru din 2023 ca reper pentru internaționalizarea războiului. „Către aceasta ne îndreptăm. Nu sunt intersați să creeze pacea mondială. Au nevoie de război pentru a acoperi deficitele bugetare rulate încă din anul 1945.” În anul 2016, Armstrong afirmase că modelul său economic îi indică dezvoltarea unor fenomene istorice antrenate de prăbușirea sistemului monetar și de corupția politicienilor care vor împinge lumea începând cu anul 2032 într-un Ev Mediu Întunecat.

Cât de gravă va fi, totuși, criza? Aici, anticipările lui Martin Armstrong sunt moderate. Nu vede lanțurile comerciale interne cu totul distruse și chiar afirmă că bursele nu vor cădea neapărat. Atmosfera fiind inflaționistă, piețele de acțiuni și de mărfuri ar putea fi adesea pe impulsuri de creștere. Atenție mare trebuie la fluxurile de capital. Sub acest aspect recomandă prudență mare față de moneda euro.

Pericolele mari sunt de ordin economic, chiar dacă mass-media încearcă să îl ia la țintă pe Putin. „Au nevoie de propagandă. Sistemul se prăbușește din interior”, susține Martin Armstrong. Obiectivul politicienilor va fi introducerea unor monede digitale motivația fiind aceea că nu taxează suficient. „Aceasta este viziunea lor. Nu este vina lor. Problema totdeauna suntem noi; nu plătim taxe, nu facem asta, nu facem aialaltă…”, rezumă mentalitatea celor de la vârf analistul financiar.

Sunt, însă, exact politicile inflaționiste care îi vor face pe oameni să fugă de banii nematerializați, cel mai probabil emiși direct de trezorerii. Oamenii vor căuta aur, argint, antichități, timbre, real estate, acțiuni, orice conservă valoarea reală. Lucrurile pot derapa foarte rău, spune Armstrong, care evocă faptul că, după o persistență în politici inflaționiste, împărații Japoniei au pierdut credibilitatea de a bate monedă și nu au mai emis pentru 600 de ani. Pur și cimplu, după ce li s-a aplicat de prea multe ori schema, țăranii, comercianții, meșteșugarii și samuraii japonezi au folosit pentru schimburi monede chinezești sau orez.

Cine este Martin Armstrong. Fraudă cu investitori japonezi, monede antice ascunse și o pretinsă vânătoare a FBI, scrie profit.ro

În anul 1999, Martin Armstrong a fost arestat într-un caz de fraudare a unor investitori japonezi. El a fost pus să restituie echivalentul a 15 milioane de dolari în lingouri de aur și obiecte antice achiziționate cu banii fondului condus de el, incluzând căști de bronz și un bust al lui Iulius Caesar. Alte 606 milioane dolari au fost returnate investitorilor niponi de Republic New York Corporation care îl asistase pe Armstrong în tranzacție.

El a fost eliberat în 2011, după ce a petrecut 11 ani în închisoare, iar Bloomberg l-a caracterizat ca fiind lipsit de mustrări de conștiință. Detenția sa prelungită a fost și urmare a faptului că a refuzat să predea monede romane aflate în custodia sa, dar și de condamnări pentru sfidări ale Curții. Cazul a fost închis definitiv abia în anul 2017.

Armstrong a susținut totdeauna că este nevinovat, iar în documentarul „The Forecaster”, realizat de regizorul german Marcus Vetter și produs de canalul TV Arte, a afirmat că a fost închis abuziv pentru că FBI voia să obțină prin coerciție modelul său de cicluri de sentiment. A refuzat să îl predea spunând că era ca și cum ar fi cedat secretul armei atomice unor oameni răi, dar susține că în prezent serviciile secrete americane și rechinii financiari dispun de modele cu performanță comparabilă care să măsoare alternanța maselor între optimism și pesimism.

Cum va arăta criza alimentară

Așteptările în piață sunt pentru un șoc pe partea de produse alimentare, unde Rusia și Ucraina asigurau, înainte de război, 30% din grâul de pe piața internațională. Armstrong anticipează și el o penurie alimentară și recomandă celor care îl ascultă să aibă în casă orez, paste sau alte alimente care se alterează mai greu. Întrebat dacă oamenii ar trebui să facă stocuri și pentru cât timp, el a răspuns că echivalentul unui consum de 2 ani de zile. Viziunea sa este, totuși, moderată: „Depinde unde ești; totdeauna va fi ceva de mâncare în magazine, dar va fi scumpă și va fi în cantități limitate…”.

Rusia a anunţat că forţele sale au simulat lovituri de rachete cu capacitate nucleară în enclava Kaliningrad

Rusia a anunţat miercuri că forţele sale au simulat lovituri de rachete cu capacitate nucleară în enclava vestică Kaliningrad, pe fondul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, conform AFP.

Anunţul a venit în cea de-a 70-a zi a intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina, cu mii de morţi şi cu peste 13 milioane strămutate în cea mai gravă criză a refugiaţilor din Europa de la al Doilea Război Mondial.

După ce a trimis trupe în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ameninţări, sugerând disponibilitatea de a desfăşura armele nucleare tactice ale Rusiei.
În timpul manevrelor militare de miercuri, din enclava de la Marea Baltică situată între  Polonia şi Lituania, Rusia a simulat „lansări electronice” de sisteme de rachete balistice mobile Iskander cu capacitate nucleară, a anunţat ministerul Apărării într-un comunicat.
Forţele ruse au practicat lovituri simple şi multiple asupra ţintelor care imitau lansatoare de sisteme de rachete, aerodromuri, infrastructură protejată, echipamente militare şi posturi de comandă ale unui inamic, se arată în comunicat.

De asemenea, conform aceleiaşi surse, militarii au desfăşurat acţiuni ” în condiţii de radiaţie şi contaminare chimică”.

La exerciţii au participat peste 100 de militari. Rusia a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce Putin a trimis trupe în Ucraina, pe 24 februarie.

Sursa: romaniatv.net

- Advertisement -


- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

- Advertisement -
0 commission RO V2
Latest News

Serbia critică decizia UE privind Ucraina: ‘A sărit peste câteva decenii de presiune, șantaj și birocrație’

Ucraina, care nu îndeplinește standardele necesare, a primit statutul de candidat la UE doar datorită conflictului cu Rusia, a...
- Advertisement -

More Articles Like This