Guvernul de la Beijing face eforturi uriașe pentru o cercetare mai bună și o dezvoltare mai eficientă, facilități smart de producție și o economie digitală mai sofisticată. În același timp, tensiunile dintre China și Occident face tot mai dificilă cooperarea internațională în sectoare precum producția de semiconductori și biofarmaceutică.
Adăugate la șocurile provocate de pandemia Covid și mai ales de lockdown-urile repetate ale Chinei, aceste evoluții ar putea provoca o decuplare a sistemului de inovare al Chinei de restul lumii, subliniază The Conversation.
Echilibrarea guvernului cu piața
Actuala „mașinărie de inovare” a Chinei a început să se dezvolte în timpul reformelor economice de la sfârșitul anilor 1970, care au diminuat rolul proprietății statului și al planificării centralizate. În schimb, s-a pus accentul pe idei noi și pe tot ce înseamnă dezvoltare.
Guvernul stabilește reglementări aliniate obiectivelor statului și poate trimite semnale investitorilor și antreprenorilor prin propriile investiții sau prin diferite politici. Dar în acest cadru creat de stat, întreprinderile private caută ca oportunități care să fie în interesul lor.
Există însă semnale că anul trecut, guvernul a luat măsuri împotriva sectoarelor fintech și a meditațiilor private, care erau considerate ca fiind ”nealiniate” cu obiectivele guvernamentale. Guvernul chinez pregăteşte noi reguli care să combată creşterea explozivă a industriei meditaţiilor private, în ideea de a reduce presiunile asupra şcolarilor şi a stimula rata natalității prin scăderea costurilor suportate de familii. Măsurile ar urma să aibă un efect de calmare a pieţei meditaţiilor private pentru şcolarii de până în clasa a 12-a.
China are rezultate bune în ceea ce privește performanțele inovării. Este vorba de cheltuielile mari pentru cercetare și dezvoltare, numărul de publicații științifice și tehnologice finanțate, numărul de absolvenți și performanțele unor universități din China.
Mai mult ”cantitate” decât calitate
Majoritatea acestor indici măsoară însă mai mult cantitatea, decât calitatea. De exemplu, China se laudă că a produs un număr mare de publicații științifice și tehnologice. Dar este cu mult în urma SUA în ceea ce privește publicații foarte citate, ceea ce indică influența și originalitatea cercetării care lasă de dorit.
China se laudă și că toate cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au crescut substanțial. Cu toate acestea, proporția cheltuielilor destinate cercetărilor de bază, în special de către unele întreprinderi, este mult mai mică decât în multe țări industrializate.
Beijingul susține și că are mult mai mulți absolvenți STEM (Știință, tehnologie, inginerie și matematică) decât orice altă țară, în ultimele decenii, dar încă nu are ”creiere” în multe domenii, cum ar fi Inteligența Artificială și semiconductorii. China pretinde că este țara care a solicitat cele mai multe brevete internaționale, dar calitatea acestora, măsurată prin influența științifică și valoarea comercială, este cu mult sub cea a rivalilor occidentali.
Producția chineză este tot mai atractivă pentru Apple și Tesla
De aceea, adăugarea „calității” pe lângă „cantitate” va fi crucială pentru ambițiile de inovare ale Chinei. În trecut, politicile au urmărit să „atingă din urmă” tehnologiile cunoscute din alte state, dar China va trebui să-și concentreze atenția pentru a dezvolta tehnologii necunoscute și emergente. Acest lucru va necesita investiții mai mari în cercetarea de bază pe termen lung.
Firmele chineze pot avea proiecte complexe în producție de masă cu precizie ridicată și costuri greu de egalat. Drept urmare, producția chineză a început să devină tot mai atractivă pentru companii de înaltă tehnologie precum Apple și Tesla.
Sursa: capital.ro