Șefii de stat și de guvern discută la Bruxelles despre acordarea statutului de țări candidate la aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.
Este de așteptat ca liderii europeni să voteze favorabil, un gest simbolic de sprijin, de mare însemnătate pentru Kiev.
În schimb, guvernul turc tocmai a anunţat că la summitul NATO de săptămâna viitoare îşi menţine veto-ul prin care blochează aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Șeful diplomației turce nu a exclus însă ca blocajul să fie depășit prin negocieri.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz: Ucraina aparține familiei europene. Și vom face tot ce e necesar pentru ca întregul bloc să spună DA, pentru că 27 de glasuri să spună DA pentru statutul de candidat pentru Ucraina! Și, la fel ca Europa postbelică, Ucraina are nevoie de un plan Marshall pentru reconstrucție.
Existau temeri că premierul ungar Viktor Orban își va vinde scump votul și că va pune condiții insurmontabile. Nu este clar dacă s-a încheiat vreun targ în culise, dar Budapesta a anunțat luni că sprijină acordarea statului de candidat pentru Ucraina și Moldova.
Olaf Scholz: Germania este în favoarea unei decizii pozitive și pentru Republica Moldova.
Ucraina a depus cererea de aderare pe 28 februarie 2022, la 4 zile dupa izbucnirea războiului, iar Comisia Europeană si Parlamentul European au emis avize favorabile.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: Ucraina și-a facut alegerea: un viitor mai apropiat de Uniunea Europeană. Am sacrificat enorm pentru asta. Firește, suntem abia la începutul drumului, dar acesta este în primul rând un țel pentru copiii noștri. Pentru ei vom clădi un stat european care va fi parte a Uniunii Europene.
Într-adevăr, și dacă cei 27 de șefi de stat ori de guvern își dau joi avizul, va urma un proces politic și birocratic complicat, guvernul din Kiev trebuind să își alinieze instituțiile și legile la restul organizației. Pentru început, Comisia a cerut Ucrainei impunerea unor legi care să asigure desemnarea unor magistrați calificați și scăderea influenței oligarhilor. De asemenea, Ucraina a promis că va continua anchetele, punerile sub acuzare și condamnările pentru corupție.
Dar și dacă va îndeplini condițiile, nimeni nu știe ce se va întâmpla în viitor la Kiev ori în alte capitale europene. Turcia, de exemplu, a obținut statutul de candidat în 1999 și a început tratativele de aderare în 2005. Nu este integrată nici astăzi.
O decizie în favoarea Ucraieni este în primul rând un gest de solidaritate și de recunoaștere a curajului pe câmpul de luptă. Perspectiva europeana nu e singurul front în care se manifestă sprijinul Occidentului. În ultimele 4 luni, Statele Unite şi Uniunea Europeană şi-au înmulţit măsurile punitive pentru a izola Rusia, vizându-i sistemul bancar, exporturile, averile conducătorilor sau industria.
Olaf Scholz: Adevărul este că suntem departe de reluarea negocierilor, pentru că Putin încă e convins că poate dicta condițiile păcii. De aceea, e cu atât mai important să rămânem uniți și fermi în privința sancțiunilor, a livrărilor de arme și a sprijinului financiar pentru Ucraina. Până când Putin își va recunoaște colosala eroare de calcul.
Adevărul este că solidaritatea europenilor și chiar a americanilor dă deja semne de fragilizare, iar asta se va accentua pe măsură ce ne apropiem de iarnă. După scumpiri record pentru benzină, populariatea președintelui Biden s-a prăbușit dramatic.
Președintele SUA, Joe Biden: Nu trăim vremuri normale. De la începutul războiului din Ucraina, prețul benzinei a crescut cu aproape 2 dolari pe galon în SUA. Mă adresez republicanilor din Congres care mă critică pentru prețul mare al benzinei. Vreți să spuneți că am greșit sprijinind Ucraina? Că am greșit ținându-i piept lui Putin? Că era de preferat să avem prețuri mai mici la benzină în Statele Unite, iar Europa în mâinile lui Vladimir Putin? Eu nu cred asta.