Liderii coaliţiei de guvernare discută în aceste zile măsurile ce ar urma să fie incluse în cea mai mare reformă fiscală din România ultimilor ani, printre care unele controversate, cum ar fi modificarea modului de calcul al impozitelor pe clădiri, care ar putea duce în unele cazuri la creşteri de până la 60%.
Alte măsuri pe care coaliţia de guvernare le discută sunt creşterea TVA-ului la bauturile cu mult zahăr, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% la 19%, diminuarea plafonului maxim de salariu scutit de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, „taxa de solidaritate” de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 100 de milioane de euro și creșterea accizelor la țigarete.
În cazul impozitării clădirilor, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă. Chiar și cu astfel de majorări, impozitele pe clădiri ar rămâne destul de mici.
În ceea ce privește trecerea la impozitare progresivă, PSD ar fi renunțat pentru acest moment să mai susțină măsura, deși au fost în continuare discuții asupra unei cote de 16% pentru veniturile de peste 15.000 de lei, comparativ cu 10% cotă generală în prezent. PSD nu a renunțat, însă, complet la acest proiect și consideră că actuala fază de consolidare fiscală este necesară pentru un pas care s-ar putea face către impozit progresiv ulterior, astfel că subiectul poate să apară din nou în anii următori.
O taxă de 1% din cifra de afaceri este dorită să fie aplicată companiilor cu afaceri de peste 100 de milioane de euro, suplimentar față de ce achită ca impozit pe profit. De asemenea, nu va conta dacă acestea sunt pe pierdere sau pe profit. Prevederea ar putea fi modificată, inclusiv în variante mai puțin agresive față de cei care achită deja sume importante ca impozit pe profit.
Taxa de solidaritate nu este o temă nouă, ci a mai fost susținută de PSD și la finalul anului trecut, în contextul negocierilor pentru bugetul pe 2022.
O altă măsură care vizează persoanele cu activități independente este diminuarea plafonului maxim al normei de venit de la 100.000 de euro la 25.000 de euro.
În prezent, venitul net anual din activități independente se poate determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sau pe normă de venit. În cazul normei de venit, la stabilirea acestuia se utilizează normele de venit de la locul desfășurării activității. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra normei de venit. Normele anuale de venit sunt disponibile pe site-ul ANAF.
Măsura ar avea ca scop să aducă mai mulți bani la buget de la persoane care folosesc acest sistem și obțin venituri ridicate.
Măsurile pregătite de experții coaliției includ și majorarea cotei de TVA pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr, inclusiv cele carbogazoase, de la cota redusă de 9% în prezent, la 19%, cota generală de TVA. Statul percepe astăzi o cotă de 9% pentru comercializarea de alimente și băuturi, iar aici intră și băuturile cu conținut ridicat de zahăr, chair dacă acestea sunt considerate nesănătoase.
Singura modificare a legislației fiscale care va intra în vigoare din iulie și nu de anul viitor, este majorarea accizei la țigări. Majorarea accizei la țigări a fost prezentată de Profit.ro săptămâna trecută.
Calendarul actual de creștere a accizei a expirat, astfel că este nevoie de unul nou, iar acesta va fi adoptat acum. Prima majorare conform noului calendar este programată pentru luna iulie. Până acum, România a stat de obicei la nivelul minim de acciză permis în UE
Sursa: romaniatv.net