Monday, August 8, 2022

Rusia atacă dur România şi Republica Moldova: „Coaliţie de rusofobi înflăcăraţi”

Must Read

MAE rus a publicat la începutul lunii iunie un raport în care analizează ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”, printre care se numără Republica Moldova și România.

Rusia atacă România şi Moldova. Ministerul rus de Externe a făcut public un raport în care analizează – pe lângă alte țări – situația din Republica Moldova, accentuând asupra faptului că drumul pro-european ales de Chișinău ar avea ca rezultat o presupusă persecutare a cetățenilor ruși. Nu este uitată nici România în acest raport dur.

În ceea ce privește România, în raport se remarcă ”forțarea unei atmosfere neprietenoase în jurul Rusiei în discursul politic românesc”: ”Umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală au în general un impact negativ asupra poziției și moralului compatrioților.

(…) În plus, persistă o situație tensionată în jurul Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România, care face parte din Consiliul Coordonator al Organizațiilor Compatrioților Ruși care trăiesc în România. Potrivit președintelui Uniunii, Mihai Lauruc, hărțuirea nejustificată a activiștilor organizației din cauza opiniilor lor pro-ruse continuă.

- Advertisement -

Au existat cazuri de inacțiune a autorităților în problema confiscării de bunuri și bunuri comerciale aparținând rușilor. De asemenea, reprezentanții Uniunii semnalează cu îngrijorare că Bucureștiul acceptă ucrainizarea forțată a minorității naționale rutene.”

Mai departe, se insistă că oficialii români s-au grăbit cu asigurări asupra angajamentului lor absolut față de „solidaritatea euro-atlantică” după invazia Ucrainei. Nu a fost uitată nici ”disponibilitatea de a aduce o contribuție concretă la pedepsirea Rusiei prin limitarea activităților companiilor autohtone prezente în România”.

”Cei mai activi în acest sens au fost membrii parlamentului român. În zilele de 26 și 28 februarie 2022, președintele Senatului, Florin Cîțu, a cerut sancțiuni mai dure împotriva companiilor ruse care își desfășoară activitatea în statele membre UE și implementarea minuțioasă a acestor restricții de către departamentele competente din România.

La 4 martie 2022, el s-a exprimat în favoarea încetării definitive a comerțului cu Rusia, iar pe 9 martie a anunțat modificări la la OUG nr. 25/2021 pentru a limita persoanele juridice ruse să participe la achiziții publice. Pe 28 februarie 2022, președintele Camerei Deputaților, președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a cerut introducerea unei „blocade totale” împotriva activităților companiilor și antreprenorilor ruși.

Punând în practică dorința potențialului politic românesc de a „pedepsi” Rusia cât mai curând posibil, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a efectuat în perioada 28-29 februarie 2022, sfidător, controale la benzinăriile Gazprom și Lukoil și în lanțul de produse alimentare rusești Beryozka.”

MAE rus mai arată că sentimentele antiruse au afectat companiile rusești prezente în România, care, sub pretextul sancțiunilor internaționale, au fost private de posibilitatea de a dispune de propriile resurse financiare.

”Asta a pus sub semnul întrebării punerea în aplicare a obligațiilor lor socio-economice față de angajații lor, în special plata salariilor. Motivele impunerii sancțiunilor persoanelor juridice ruse nu au putut fi contestate. Pe 16 martie 2022, Agenția Națională de Administrare Fiscală a dispus blocarea fondurilor reprezentanței PJSC Aeroflot – Russian Airlines în România la banca locală Raiffeisen Bank SA.”

S-a mai notat că activitatea rusofobă a afectat pe deplin activitățile presei ruse din România: ”Pe 28 februarie 2022, accesul la resursele informaționale Sputnik România și Russia Today a fost restricționat pe toate platformele, inclusiv pe site-uri web, rețele sociale, mesagerie instant și aplicații mobile.”

”Cetățenii ruși, compatrioții și românii cu rădăcini rusești raportează în mod regulat Ambasadei Rusiei la București despre amenințările și insultele pe care le primesc pe rețelele de socializare.

Într-o serie de școli private din București s-au înregistrat cazuri de agresiune împotriva elevilor ruși de la alți elevi, care au fost răsfățați de profesori. Părinților copiilor afectați le este frică să raporteze oficial astfel de incidente, crezând că acest lucru nu poate decât să agraveze situația”, se arată spre finalul raportului.

Altfel, amintim că ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit miercuri cu viceprim-ministrul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian.

”Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit marți, 7 iunie 2022, pe viceprim-ministrul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian, aflat în vizită în România. Cei doi oficiali au discutat despre evoluțiile recente din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, pe fondul situației complexe marcate de agresiunea militară ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

(…) Referitor la procesul de reglementare a dosarului transnistrean, ministrul Bogdan Aurescu a punctat poziția principială a României privind susținerea unei reglementări cuprinzătoare, pașnice și durabile, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său proeuropean.

(…)  Oficialul R. Moldova a menționat, totodată, angajamentul ferm al autorităților de la Chișinău pentru avansarea parcursului european al R. Moldova. Programul viceprim-ministrului Oleg Serebrian a inclus, totodată, o întrevedere cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota”, se arată pe site-ul MAE.

În ceea ce privește administrația de la Chișinău, MAE rus subliniază că a fost reluată ”practica refuzurilor nejustificate de a trece frontiera de stat și a deportărilor cetățenilor Federației Ruse sosiți în Moldova, inclusiv a celor cu invitație din partea moldovenilor”.

”Astfel, în perioada 10-11 decembrie 2021, au existat măsuri neprietenoase întreprinse de partea moldovenească pentru a justifica interdicția de intrare în Republica Moldova a nouă dintre cetățenii noștri”, se arată în raportul publicat la 1 iunie și în care sunt analizate 161 de țări.

Printre cei 9 cetățeni, diplomații ruși au susținut că s-au aflat oameni de știință, persoane publice, politologi și un membru al unei comisii care se află în subordinea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Rolul celui din urmă era să contracareze ”tentativele de falsificare a istoriei în detrimentul intereselor Rusiei”.

”Cu regret, trebuie să afirmăm: compatrioții ruși care locuiesc în Moldova (și oamenii vorbitori de limbă rusă în general) întâmpină adesea dificultăți în a-și garanta drepturile de acces la serviciul public, de a alege limba de creștere și de educație și de a primi liber informații în limba lor maternă.

Experții sunt alarmați de acțiunile autorităților de a revizui legislația lingvistică și de a reduce utilizarea limbii ruse, limitând difuzarea în limba rusă. În același timp, potrivit estimărilor experților, mai mult de un milion de oameni din republică folosesc în mod constant limba rusă în viața de zi cu zi”, se arată în documentul citat.

Oficialii de la Moscova au acuzat că vorbitorii de limbă rusă de peste Prut s-au plâns că le-a fost încălcat dreptul de a folosi limba rusă când s-au adresat autorităților și instanțelor.

Autoritățile moldovene au mai fost acuzate că vând frecvent medicamente fără instrucțiuni în limba rusă. De asemenea, au existat referiri despre lipsa informațiilor în limba rusă în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Rușii dezaprobă modificarea legii privind documentele sistemului național de pașapoarte (2012) și introducerea unui nou cod al educației (2014) peste Prut. O altă nemulțumire a Ministerului rus de Externe are legătură cu actualizarea din 2014 Codului Educației: ”Limba rusă nici măcar nu este menționată ca limbă de predare și este de fapt clasificată ca una dintre limbile uneia dintre minoritățile naționale din Moldova.

Biroul Național de Statistică al Moldovei refuză treptat să publice date separat despre numărul de școli rusești din țară, invocând statistici generale privind instituțiile de învățământ secundar. Această abordare abate atenția de la derusificarea educației. (…)

Interzicerea mass-mediei rusești, o altă problemă. Apoi, raportul se concentrează pe interzicerea activității anumitor site-uri, publicații și televiziuni rusești în Republica Moldova: ”În același timp, atrag atenția numeroase proiecte ale Statelor Unite, ale mai multor țări europene și ale ONG-urilor pro-occidentale de susținere a libertății de exprimare în Moldova și de combatere a dezinformarii.

(…) După ce Rusia a lansat o operațiune militară specială de denazificare și demilitarizare a Ucrainei, în Moldova au existat schimbări în rău pentru cetățenii ruși și locuitorii vorbitori de limbă rusă.

Datorită evenimentelor din Ucraina, în țară au ajuns fluxuri semnificative de refugiați. Profitând de acest moment dificil, Occidentul continuă încercările persistente de a atrage Moldova într-o coaliție de rusofobi înflăcărați.

Pe lângă condamnarea operațiunii speciale rusești și apelul la încetarea ostilităților, autoritățile moldovenești își exprimă angajamentul față de integrarea europeană și neutralitatea constituțională.”

MAE rus a mai precizat că la 14 aprilie 2022, parlamentarii moldoveni au aprobat introducerea unor amenzi sau muncă silnică pentru folosirea atributelor și simbolurilor „agresiunii militare”, care includ „panglica bicoloră neagră și portocalie”.

”Au fost observate încercări de propagandă pro-ucraineană în școlile de limbă rusă. Se cunosc și presiunile asupra Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove a Bisericii Ortodoxe Ruse. Parohiile acesteia sunt lipsite de subvenții, iar mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, este persecutat”, se mai arată în raportul MAE rus.

Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a respins afirmațiile din raport. ”Prima dată aud o astfel de informație și nu cred că IPS Mitropolit s-ar simți cumva persecutat. Noi avem o relație frumoasă cu toate instituțiile statului”, a declarat episcopul Ioan de Soroca pentru Anticoruptie.md.

Sursa: romaniatv.net

- Advertisement -


- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

- Advertisement -
0 commission RO V2
Latest News

Telemeaua de Ibăneşti cucereşte America | Imagini în premieră din fabrica din Mureş

Telemeaua de Ibănești cucerește America. Producătorul din Mureș lucrează la un brand comun cu o companie de peste Ocean.  Produsele...
- Advertisement -

More Articles Like This