Ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, spune că în timp ce UE vrea să elimine gazul rusesc de pe piaţa europeană, „se pare că acelaşi gaz este deja acceptabil atunci când este luat din depozitele maghiare”. Acesta spune că este „de neconceput” un astfel de lucru.
inistrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, spune că în timp ce UE vrea să elimine gazul rusesc de pe piaţa europeană, „se pare că acelaşi gaz este deja acceptabil atunci când este luat din depozitele maghiare”. Acesta spune că este „de neconceput” un astfel de lucru.
„Mecanismul de solidaritate de la Bruxelles = în caz de urgenţă, dăm altora gaz natural cumpărat de Ungaria cu banii din taxele ungurilor și stocat în depozitele de gaze pentru rezervele de consum ale poporului ungar. Așa că în timp ce birocraţii de la Bruxelles şi câteva state membre lucrează constant pentru a elimina gazul rusesc de pe piaţa europeană, se pare că acelaşi gaz este deja acceptabil atunci când este luat din depozitele maghiare. Vreau să fie clar: pentru noi, acest lucru este de neconceput”, a scris Peter Szijjarto, pe Facebook.
„Este clar că Comisia Europeană nu vrea să se liniştească, nu a învăţat din greşelile sale din ultima perioadă şi nu vrea să ia act de realitate, deşi, până acum, măsurile luate de Bruxelles nu au făcut decât să agraveze criza energetică”, a declarat, marţi, la Luxemburg, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.
Potrivit comunicatului remis de MAE ungar, ministrul ungar a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă care a urmat reuniunii miniştrilor europeni ai energiei, că a fost necesară o atenţie deosebită la dezbaterile de astăzi şi că va fi necesară vigilenţa şi în următoarele săptămâni când Comisia Europeană va elabora şi prezenta propunerile sale concrete. În opinia sa, Consiliul de la Bruxelles a vrut să facă „o nouă încercare ascunsă” de a limita competenţele statelor membre şi să dobândească astfel un fel de “extindere a competenţelor sale”, ceea ce este inacceptabil, conform Hirado.hu.
„Ceea ce am constatat este că, atunci când Comisia Europeană, în vremuri de criză, a luat lucrurile în propriile mâini, a fost un dezastru, iar deciziile şi acţiunile statelor naţionale au fost cele care au funcţionat”, a precizat Szijjártó. Deşi există referire la legislaţia în baza căreia ar fi suficientă o majoritate calificată, Ungaria insistă ca problemele de aprovizionare cu energie să fie adoptate în unanimitate, a avertizat şeful diplomaţiei ungare.
Péter Szijjártó a declarat că securitatea aprovizionării cu energie este prioritatea principală a Guvernului ungar şi că acesta nu va accepta nicio propunere care ar putea să i-o submineze, chiar şi în mică măsură. „În opinia noastră, o soluţie bună, reală şi pe termen lung ar fi inundarea pieţei europene cu gaze naturale, adică Comisia Europeană ar putea să ajute prin a asigura cantităţi cât mai mari de gaze naturale provenite din cât mai multe surse şi de pe cât mai multe rute”, a explicat politicianul de la Budapesta.
De asemenea, acesta a subliniat că, în cadrul reuniunii, „au fost prezentate câteva idei destul de nebune”, unul dintre participanţi sugerând, spre exemplu, că ar trebui să se introducă un plafon atât la preţul maxim, cât şi la cel minim, astfel încât preţul scăzut al gazului să nu pună în pericol eforturile de economisire.
Ministrul a rezumat „liniile roşii” ale guvernului în şase puncte. Primul este că o platformă comună de achiziţionare a gazelor naturale poate fi creată numai pe bază de voluntariat. „Nu dorim exemplul achiziţiilor de vaccinuri, cumpărate prin tot felul de SMS-uri”, a punctat Szijjártó.
În ceea ce priveşte aşa-numita agregare la cerere, acesta a declarat că Ungaria nu este dispusă să participe la niciun fel de achiziţie obligatorie comună. „Nu este posibil ca, în timp ce Consiliul European a decis o abordare voluntară, Comisia Europeană să vină, în mod abil, cu ideea că 15% din achiziţii trebuie să fie totuşi obligatorii”, a precizat şeful diplomaţiei ungare.
Acesta a mai subliniat că măsurile de plafonare a preţurilor nu trebuie să afecteze în niciun fel contractele pe termen lung. Szijjártó a calificat drept absurdă şi inacceptabilă propunerea ca statele membre să informeze în prealabil Bruxelles-ul dacă intenţionează să încheie un contract pentru achiziţionarea a peste 472 milioane de metri cubi de gaze naturale.
În cele din urmă, Péter Szijjártó a semnalat că experienţa Ungariei nu coincide neapărat cu cea a ţărilor din Europa de Vest în ceea ce priveşte furnizorii de încredere. Compania rusă, Gazprom, livrează fără probleme volumele contractate, în timp ce două companii occidentale au dezamăgit deja Ungaria în ceea ce priveşte extracţia zăcămintelor româneşti din Marea Neagră.
Péter Szijjártó a subliniat că deciziile luate de Ungaria au funcţionat, iar cantitatea de gaze naturale stocată până în prezent acoperă 52% din consumul anual, faţă de media europeană de 27,5%. În schimb, măsurile adoptate sau planificate de Bruxelles „au cauzat doar probleme şi ameninţări pentru aprovizionarea europeană cu energie”, a precizat ministrul ungar, prin urmare, Guvernul de la Budapesta nu susţine transferul competenţelor naţionale.
De la începutul conflictului în Ucraina, guvernul Orban, puternic dependent de gazul rusesc, a avut grijă să păstreze relaţii bune cu Kremlinul pentru a continua să primească gaze şi petrol, în ciuda invaziei sângeroase care se desfășoară la granițele sale și în ciuda faptului că inclusiv Ungaria a trecut printr-o invazie rusească în 1956.