Cum putem preveni îmbătrânirea creierului? Ce putem face pentru a schimba stilul de viață al seniorilor? Ce înseamnă îmbătrânire activă? La toate aceste întrebări și mai multe au răspuns specialiști de top din întreaga lume la a treia ediție a Conferinței Internațional de Longevitate și Gerontologie, organizată de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.
“A treia ediție a Conferinței a reunit, printre alții, specialiști în gerontologie și longevitate sau îmbătrânire activă, un concept care devine din ce în ce mai popular.
Conferința a fost un eveniment complex, rezultat al nivelului de participare, al subiectelor discutate și al prezentărilor atractive și interactive ale specialiștilor și invitaților Senatului Științific. Informații actuale și studii de specialitate au fost prezentate de specialiști de top din România și din străinătate:
Prof. Dr. Andrea Maier, Profesor de Gerontologie in cadrul Yong Loo Lin School of Medicine, Universitatea din Singapore ;
Alexandra Dobre, Președinte Asociația Institutului pentru Imbătrânire Activă;
PhD Guillermo Lopez Lluch, Profesor de Biologie Celulară, Universitatea Pablo de Olavide, Spania;
Prof. Dr. Gabriel Prada, UMF “Carol Davila”;
Dr. Iuliana Popescu, Cercetător științific la Barnstable Brown Diabetes & Obesity Research Center, SUA;
Dr. Ema Mercore,Președinte Societatea Română de Medicina Stilului de Viață”, anunță Senatul Științific.
Problematica abordată, una extrem de complexă și complicată, a avut concluzii optimiste. Există, chiar și astăzi, numeroase instrumente pentru a ne asigura sănătatea îndelungată a creierului, iar bătrânețea nu trebuie să fie neapărat o povară.
Concluziile cercetătorilor și studiile desfășurate în domeniu arată că în prezent nu este larg disponiblă medicația țintită care să încetinească procesul de îmbătrânire cognitiv, însă aceasta există și, așa cum spunea Prof. Dr. Andrea Maier, aceste medicamente există și pot să intre curând în circuitul clinic.
Dr. Iuliana Popescu, Cercetător științific la Barnstable Brown Diabetes & Obesity Research Center, SUA a prezentat un material complex și interesant cu privire la predicția vârstei biologice, fâcând o paralelă între vârsta cronologică, specifică vârstei actului de identitate și cea biologică, specifică organismului uman.
Biomarkerii sunt instrumentele de măsurare a vârstei biologice, pe care o putem determina prin analize de sânge și testarea genetică a ADN-ului.
Prof. dr. Guillermo Lopez Lluch, inclus în top World Ranking 2% oameni de știință, a subliniat rezultatul unor cercetări privind efectul coenzimei Q10 dovedit științific că încetinește imbătrânirea.
Soluțiile pe care specialiști și cercetători internaționali le prezintă ca și intervenții în încetinirea declinului cognitiv sunt: activități profesionale și sociale intense, exerciții fizice, stil de viață sănătos, suport familial și social.
Prof. Dr. Andrea Maier, cercetător prolific în domeniul gerontologiei, a vorbit despre suplimentele alimentare care pot întârzia îmbătrânirea, precum coenzima Q10, NMN sau alfa-keto-gluturat. Acestea pot ajuta dacă sunt administrate în concentrația potrivită, pe care o poate prescrie doar un specialist. Exemplificând administrarea suplimentului de vitamina D, aceasta trebuie corelată și cu testarea în paralel, anterior și post administrării, pentru a avea o imagine clară a rezultatelor. De asemenea, trebuie să fim conștienți atât de beneficiile pe care le oferă suplimentele, dar și de efectele adverse ale acestora.
Andrea Maier a oferit și un model de bune practici, în Singapore existând o întreagă rețea de entități care lucrează în domeniul longevității, existând numeroase parteneriate publice-private și colaborări între universități, companii private și stat.
Așa cum declara prof. dr. Gabriel Prada, certificat cu cel mai înalt grad profesional în domeniul geriatriei și gerontologie, pierderea memoriei este normală atunci când nu ne afectează viața de zi cu zi. S-a crezut initial, cu mult timp în urmă, că persoanele cu un nivel cultural ridicat sunt protejate de Alzheimer, dar de fapt o activitate culturală, un nivel de pregătire mai ridicat sau învățarea unei limbi străine întârzie fazele avansate ale bolii.
Concret, pentru a ne influența pozitiv calitatea vieții este nevoie să fim activi social, șă prelungim activitatea profesională, să ne întâlnim cu prietenii, să dansăm, să pictăm, să interacționăm cu cei mici, să gătim, să ne plimbăm în natură, să citim și să dezbatem ceea ce citim, să menținem creierul activ, dar și celelalte componente ale organismului nostru.
Există date conform cărora persoanele care merg minim 15 minute în fiecare zi, timp de 20 de ani, au șansa de a trăi cu 16 ani mai mult decât celelalte persoane”, se arată în comunicatul Senatului Științific.
Prevenția este esențială
“Strategia de prevenire a declinului cognitiv ar trebui luată în seamă cu scop preventiv începând cu vârsta de 40 de ani, așa cum spunea și dna profesor Ana Aslan.
La întrebarea participanților la conferință privind posibilitatea de moștenire a bolii Alzheimer, dl prof. dr. Prada a declarat că nu există motive de îngrijorare, șansele de moștenire fiind minime, până la 5%. Dacă boala apare la vârste tinere sau la mai mulți membri ai familiei, se pot recomanda investigații suplimentare, dar nici în această situație nu este obligatorie moștenirea.
În cadrul conferinței s-a evidențiat necesitatea unei strategii naționale pentru îmbătrânire activă, în realizarea căreia trebuie să se implice companii, universități, spitale, guvern, politicieni, așa cum se întâmplă deja în alte țări.
Alexandra Dobre, Președinta Asociației Institutului pentru Imbătrânire Activă, a menționat că pentru reducerea îmbătrânirii premature și încurajarea populației pentru o viață activă profesional și social este nevoie de o strategie care să pornească de la schimbarea mentalităților existente, să asigure sistemele legislative necesare și să pună la dispoziție ecosisteme urbane smart.
Dr. Ema Mercore, fondator și președinte al Asociației Societatea Română a Medicinei Stilului de Viață, a specificat că este la îndemâna fiecărui individ controlul stilului de viață, iar în practica medicală, medicina stilului de viață este o disciplină nouă care trebuie să își găsească locul potrivit în vederea unei abordări preventive”, subliniază Senatul Științific.
Concluzia unanimă a conferinței organizate de Senatul Științific este că există soluții la îndemâna noastră să încetinim procesul de îmbătrânire al creierului, prin controlul stilului de viață, iar prevenția este esențială.
Sursa: antena3.ro