Principalele măsuri fiscale care vor intra în vigoare de luna viitoare:

TVA-ul crește de la 1 august, atât cota generală, cât și celelalte cote, inclusiv pentru medicamente și alimente. Tot de atunci sunt majorate accizele la carburanți, alcool și țigări, este aplicat CASS la pensiile de peste 3.000 de lei și se dublează impozitul pentru bănci. Prim-ministrul Bolojan anunță că riscul de retrogadare este iminent și că executivul își angajează răspunderea pe pachetul fiscal. Asta înseamnă că pachetul va intra în vigoare doar dacă guvernul nu este demis prin moțiune de cenzură.

Pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar se va aplica în două etape, una de la 1 august și, a doua, de la 1 ianuarie 2026.

Principalele măsuri care vor intra în vigoare de luna viitoare sunt: 

• Creșterea cotei standard de TVA, de la 19% la 21%;
• Creșterea cotei reduse de TVA, de la 5% și 9%, la 11%. În această categorie se regăsesc alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnele de foc, energia termică, dar și Horeca (hoteluri și restaurante). Horeca va fi reanalizată la finalul lunii octombrie, pentru o eventuală trecere la cota de 21%.
• Creșterea accizelor – carburanți, alcool, tutun. La carburanți, o schemă de restituire parțială pentru companii care asigură transport, pentru atenuarea șocului.
• Aplicarea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, dar numai pentru ceea ce depășește această sumă. Bolojan a explicat că sunt acum șase milioane de contribuitori și 16 milioane de beneficiari.
• O taxă suplimentară pe profiturile băncilor.
• O suprataxă pe toate câștigurile din jocurile de noroc, ce ar aduce un plus de 30%, de la această categorie de venituri.
• Până la sfârșitul lunii iulie, vor fi completate legislațiile legate de pensiile speciale (jalon din PNRR), reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări – ASF; ANCOM, ANRE.
• Sporurile în cascadă vor fi reanalizate. Bolojan spune că sunt ministere cu sporuri de 50%, care și-au dublat salariile.
• Actualizarea redevențelor și valorificarea activelor statului, în următoarele două săptămâni.

De la 1 ianuarie 2026, se vor aplica:

• Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 13%;
• Pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate, după ce în 2024 au crescut cu 20%, salariile, și cu peste 30% pensiile. 
• Impozitarea proprietăților, pe baza valorii de piață;
• Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale;
• Reorganizarea ministerelor, a instituțiilor din subordine și a structurilor lor descentralizate;

În noul an școlar (din toamnă) se vor aplica:

• creșterea normei didactice cu două ore, în învățământul preuniversitar și universitar. Din cele 40 de ore săptămânale pe care un cadru trebuie să le petreacă la școală, în loc de 16 ore va preda 18, în loc de 18 va preda 20 de ore. Salariile rămân la fel.
• Numărul de ore la plata cu ora va fi mult mai redus, foarte probabil la jumătate. Per ansamblu, statul va face economii direcționate tot către educație. 
• Reforma burselor.Rămân bursele de merit acordate într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi alocate pe criterii ce țin de sprijinirea copiilor din familii defavorizate.

Principalele declarații ale prim-ministrului Ilie Bolojan:

• Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care-l înregistrează țara noastră. Deficitul și absorbția fondurilor UE sunt cele două urgențe de gestionat în perioada următoare.
• România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările UE și al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare decât cel de anul trecut (9,4%). Neluând măsuri la timp, guvernele de atunci au fost forțate să crească TVA de la 19 la 24% și să genereze o tăiere de 25% a salariilor din sistemul public.
• Situația nu este foarte diferită, dar suntem în ceasul al 11-lea, nu trebuie să stăm până ajungem cu spatele la zid.
• Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățeni, România a cheltuit 132, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Să vă gândiți dacă o familie care ar cheltui lunar cu 30% peste venituri, cât ar putea rezista?
• Extrapolați această situație la nivelul țării și înțelegeți în ce situație este România. Nu mai putem continua în felul acesta. Dacă n-am face nimic și s-ar prelungi aceste măsuri, ar fi consecințe precum intrarea în incapacitate de plată a statului. Ar însemna că creditorii noștri, cei ce ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, nu ne-ar mai împrumuta și n-am putea acoperi cheltuielile precum salariile și pensiile.
• Accesul la fondurile UE este condiționat de reforma fiscală. Nu am mai avea acces la fondurile europene. N-am mai putea continua jumătate din investițiile aflate în curs, autostrăzi, cale ferată, am intra într-un risc, în așa zis-a categorie Junk, nerecomandată investițiilor.
• Am intra într-o recesiune brutală, ar înseamna pierderi de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs ce s-ar deprecia masiv. Nu ne putem permite acest lucru.
• Gândiți-vă la experiența Greciei din 2009. Nici astăzi, Grecia nu și-a revenit în totalitate. România e într-o situație mai bună decât Grecia, dar nu trebuie să repetăm greșelile altor țări, pentru că revenirea ar fi mai dureroasă.
• Ar fi bine dacă am putea ca aceste corecții să le facem scăzând cheltuielile statului, dar este imposibil. Pe de-o parte nu se face de pe o zi pe alta, pe de alta avem venituri fiscale în PIB printre cele mai mici din UE. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului.
• Avem și o evaziune fiscală și o fraudare a fondurilor ridicate. Trebuie să combatem fraudarea fondurilor. Evaziunea este o cauză o neîncasării fondurilor la buget, dar este și un efect – atunci când oamenii văd că fondurile nu sunt cheltuite corect, au tendința să nu plătească.
• Cheltuielile statului sunt cu 10% mai mari decât media cheltuielilor din UE. Numărul angajaților din sistemul public e mult prea mare față de numărul de contribuabili.
• Veniturile noastre fiscale sunt la 30% din PIB, în timp ce în UE pornește de la 40%.
• Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă standard din Europa. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitelor pe proprietate, suntem la 0,5% din PIB, în timp ce media UE este 1,85% din PIB. 
• Această ajustare propusă este un mix de creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli și eșalonări și prioritizări de investiții, încât, în trei etape, în această vară, să reușim să venim cu trei pachete care să completeze aceste măsuri, astfel încât să răspundem unei urgențe în primă etapă de a recâștiga încrederea în România, nu doar din punct de vedere al cetățenilor, ci inclusiv din partea piețelor (a finanțatorilor).
• Al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lui iulie, va completa aceste prime măsuri propuse, dar care se va concentra pe corectarea nedreptăților și a inechităților și pentru completarea jaloanelor pentru a ne putea accesa fondurile europene.
• Principalele propuneri ale acestui pachet pus în transparență decizională mâine, cu precizarea că ne propunem ca până la finalul săptămânii să facem consultări publice, și cel mai târziu marți săptămâna viitoare, când e ședința miniștrilor de Finanțe din UE, ECOFIN, să avem pachetul adoptat. Să-l punem în practică prin asumarea răspunderii, săptămâna viitoare.

Prim-ministrul a precizat că măsurile vor fi adoptate prin asumarea răspunderii. Aceasta este o procedură prevăzută de Constituția României și are drept particularitate faptul că proiectul nu mai este votat de camere ci prim-ministrul vine în fața Parlamentului reunit și prezintă proiectul, după care Parlamentul are la dispoziție trei zile în care poate fi depusă o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Proiectul de lege este considerat adoptat automat fără vot, dacă moțiunea pică sau dacă nu este depusă. Dacă moțiunea este adoptată, guvernul este demis, iar proiectul de lege nu intră în vigoare.

În urmă cu două săptămâni, ECOFIN constată că România nu a făcut nimic pentru corectarea deficitului bugetar și cere măsuri urgente, înainte de reuniunea de pe 8 iulie. La vremea respectivă, secretarul de stat care a reprezentat România în consiliu a explicat că pe 8 iulie, va fi adoptat un set de recomandări pentru țară.

România a avut un deficit bugetar de 9,3% în 2024, după metodologia europeană, cel mai mare dintre țările Uniunii Europene. În acest an, după primele cinci luni, deficitul este de 3,4% din PIB, la un nivel similar cu cel din primele cinci luni din anul trecut.