<<-- Vezi aici magazinele online recomandate de noi de unde puteti sa sa cumparati cu incredere -->>
flanco tinar depurtat mycloset emag emag fashionup

In burta reactorului nuclear

De anul viitor, prin prizele romanilor va trece curent de la doua centrale nucleare, dupa ce si Reactorul 2 de la Cernavoda va intra in functiune. Acesta va putea produce maximum 700 de megawati ora, acoperind circa 9% din consumul national.

Practic, se va ajunge ca 17%-18% din energia consumata in Romania sa fie produsa de cele doua reactoare nucleare de la Cernavoda, fata de 9,59% in prezent. Ceea ce inseamna ca aceasta va inlocui o parte din energia produsa prin arderea carbunilor – mai poluanta si mai scumpa.

Costuri mai mici

Punerea in functiune a celui de-al doilea reactor este considerata de Ministerul Economiei si Comertului un lucru bun. Reprezentantii acestuia sustin ca energia din centralele nucleare este mai ieftina decat aceea din cele pe carbune si mai putin poluanta.

In acelasi timp, exista voci care se opun centralelor nucleare, de frica materialelor radioactive si, Doamne fereste, a unui accident nuclear.

In ceea ce priveste avantajele, Viorel Marculescu, director general adjunct la centrala de la Cernavoda sustine ca producerea unui kilowat de electricitate in centralele nucleare costa circa 30 de dolari. Ministrul economiei, Codrut Seres, il completeaza, precizand ca cifra este de doua ori si jumatate mai mica decat costul producerii electricitatii in termocentrale.

Prin urmare, si factura platita de romani la Electrica ar trebui sa se ieftineasca. Insa, reducerile vor fi diferite de la un furnizor la altul. Fiecare dintre unitatile de distributie Electrica furnizeaza cantitati diferite de energie produsa nuclear.

De exemplu, la Electrica Transilvania Sud, energia produsa nuclear are o pondere de 9,89%, in timp ce la Electrica Muntenia Sud, ponderea este mult mai mica – de 3,25%. Deci, in zonele unde ponderea energiei produse nuclear este mai mare, si reducerile la tarife vor fi mai mari.

Mai putina poluare

In ceea ce priveste poluarea, Marculescu sustine ca centrala de la Cernavoda produce 16-20 de tone de deseuri radioactive pe an, incadrandu-se in normele de poluare aprobate de Uniunea Europeana.

Desi cenusa din termocentrale starneste mai putina ingrijorare la nivelul populatiei decat particulele radioactive, Marculescu sustine ca efectele poluarii prin termocentrale sunt mult mai grave din cauza cantitatilor mari de cenusa si de dioxid de carbon rezultate din arderea carbunilor. In timp ce la capitolul energie produsa de termocentrale, gradul de poluare este cu circa 50% peste standardele europene.

ENERGIA ATOMILOR

Cum functioneaza o centrala nucleara

La periferia orasului Cernavoda cele cinci reactoare nucleare de beton, inalte cat un bloc, domina peisajul. Daca multi le-au vazut exteriorul, putini stiu ce se intampla in interior. Reactorul propriu-zis, unde au loc reactiile nucleare ocupa un spatiu infim, fata de mamutul de beton.

Este cam cat o camera de apartament. Are forma unui cilindru asezat orizontal. Pe la un capat, intra fiolele de uraniu. Seamana cu un perete de crama, intesat cu sticle de vin. In cazul Reactorului 2 de la Cernavoda, de alimentare se va ocupa un robot (foto dreapta), care va extrage fiolele consumate si va introduce unele noi. Ce se intampla insa in interiorul reactorului?

Combustibilul este bombardat cu neutroni care “rup” atomii de uraniu in mai multe parti. Procesul degajeaza o energie colosala. Potrivit cercetatorilor, un kilogram de uraniu poate produce de 2,5 milioane de ori mai multa energie decat arderea unui kilogram de carbune. Marele risc al reactoarelor nucleare este ca reactiile de fisiune (rupere a atomilor) sa scape de sub control.

Pentru a preveni astfel de situatii, se folosesc bare de carbon si apa grea. Rolul acestora este sa incetineasca neutronii care “lovesc” particulele de uraniu. Caldura generata de reactia atomica este apoi transformata in aburi care invart o turbina, producand energie electrica.

Sursa: Evenimentul Zilei





Certificat WebziareziareStiri Revista Presei