Thursday, October 28, 2021

Se impozitează sau nu câștigurile din criptomonede obținute înainte de 2019, anul reglementării exprese? Ce a decis Înalta Curte de Casație și Justiție

Must Read

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, recent, ca inadmisibilă sesizarea unei instanțe de apel care a întrebat dacă veniturile din criptomonede se impozitează dacă sunt obținute înainte de 2019, după ce a ajuns pe rolul ei cazul unui vâlcean care câștigase, cu mai mulți ani înainte, aproape un milion de lei din tranzacțiile cu Bitcoin. Specialiștii în fiscalitate ai Deloitte au transmis o interpretare a acestei decizii, conform căreia, aceste venituri sunt impozabile. O decizie pe fond urmează să fie luată însă de instanța de apel, care are termen de judecată în octombrie.

Un vâlcean a câștigat peste 974.0000 de lei din tranzacții cu criptomonede, astfel că inspectorii de la Fisc i-au impus obligații fiscale de peste 210.000 de lei. Totul se putea opri aici, numai că bărbatul a obținut aceste câștiguri din Bitcoin în anii 2015 și 2016, deci înainte de anul în care autoritățile române au reglementat expres impozitarea câștigurilor din criptomonede. Astfel, bărbatul a atacat în instanță decizia Fiscului și a câștigat inițial.

Cazul a ajuns însă la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată de Curtea de Apel pe rolul căreia a ajuns dosarul, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. În decizia publicată în Monitorul Oficial luna trecută, instanța supremă a respins sesizarea considerând că „pretinsa problemă de drept supusă interpretării de către instanța de trimitere nu implică o reală dificultate, în contextul în care dispozițiile legale indicate în sesizare nu sunt nici lacunare, nici incomplete sau neclare, neexistând astfel riscul apariției unei practici neunitare”. Specialiștii companiei de servicii profesionale Deloitte interpretează decizia ÎCCJ drept o confirmare a argumentației conform căreia și veniturile obșinute înainte de apariția legii specifice din tranzacțiile cu criptomonede sunt impozabile.

Detalii din dosarul de fond

Cazul vâlceanului a fost trasnsmis ÎCCJ de Curtea de Apel Pitești, pe rolul căreia a ajuns procesul, câștigat în primă instanță, la Tribunalul Vâlcea, în iulie 2020, după ce a reclamat că, la epoca faptelor, nu existau dispoziții ale legii fiscale care să se refere la monedele virtuale și la eventualul regim fiscal al tranzacțiilor cu acestea (sentința integrală la finalul articolului.). Legea nr.30/2019 estea cea a reglementat concret pentru prima oară modul de impozitare a veniturilor obţinute din astfel de tranzacţii.

- Advertisement -

Potrivit sentinței , publicată de ROLII (Romanian Legal Information Institute – Fundația Institutul Român pentru Informații Juridice), Tribunalul Vâlcea a decis anularea deciziei de impunere a inspectorilor ANAF. Fiscul a calculat că bărbatul a obținut venituri de 590.849 de lei în 2015 și 383.505 lei, în 2016, din vânzarea de criptomonede (bitcoin) și a stabilit obligații fiscale de 209.487 lei (155.897 – impozit pe venit și 53.590 – CASS).

„Tribunalul concluzionează că, dacă s-ar valida practica organelor fiscale materializată prin actele administrative contestate, se ajunge la aplicarea neprevizibilă a unor dispoziții legale fiscale neclare și care nu sunt adecvate, din punctul de vedere al certitudinii, neutralității, justeței și echității fiscale, pentru impunerea unor venituri de natura celor obținute de reclamant, câtă vreme prin aplicarea lor reclamantul este supus unei sarcini fiscale excesive și inechitabile în raport de alți contribuabili care au realizat ulterior venituri de aceeași natură sau care au realizat, în aceeași perioadă, venituri de natură similară din punctul de vedere al logicii economice și investiționale”, argumenta instanța Tribunalului Vâlcea.

După ce a câștigat în primă instanță, Curtea de Apel Pitești a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica dacă veniturile obținute în tranzacții înainte de 2019 trebuie impozitate sau nu ca venit impozabil „din alte surse, beneficiarului revenindu-I obligația declarării acestuia. În Decizia 34/24 mai 2021, motivată și publicată în Monitorul Oficial nr 671 din 7 iulie 2021, instanța supremă respinge sesizarea ca inadmisibilă.

„În contextul particular al întrebării formulate de instanța de trimitere, situația relevată în cuprinsul încheierii de sesizare are caracteristicile unei probleme curente cu care se confruntă instanțele judecătorești, fiind în atributul exclusiv al acestei instanțe operațiunea de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege incidente, în raport cu diferitele circumstanțe ce caracterizează fiecare litigiu și realizarea unui raționament judiciar de către judecătorul astfel învestit. Prin acest demers, instanța de trimitere solicită practic a se da dezlegare modului de aplicare a prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul fiscal din 2003 și art. 114 alin. (1) din Codul fiscal din 2015, forma în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin Legea nr. 30/2019, prin raportare la principiul fiscal al certitudinii impunerii, la situația de fapt asupra căreia a fost învestită să se pronunțe ca instanță de recurs, fără însă a observa că astfel de dezlegări excedează competențelor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”, argumentează completul ÎCCJ.

Procesul de la Curtea de Apel Pitești fusese suspendat, din 12 februarie 2021, conform soluției publicată atunci pe portalul instanțelor după sesizarea ÎCCJ. După decizia instanței supreme, procesul se reia, iar următorul termen pentru judecarea pe fond a chestiunii este programat pentru 8 octombrie 2021.

Interpretarea specialiștilor Deloitte

Specialiștii Deloitte au transmis, luni, că argumentele instanței supreme întăresc argumentația susținută de reprezentanți companiei, după apariţia Legii 30/2019 care, printre altele, reglementează modul de impozitare a veniturilor obţinute din astfel de tranzacţii.

„A continuat însă să planeze incertitudinea cu privire la taxarea veniturilor realizate anterior apariţiei legii menţionate, întrucât la momentul respectiv existau încă interpretări potrivit cărora, în lipsa unei reglementări clare şi specifice în domeniu, veniturile din tranzacţii cu monede virtuale ar trebui considerate neimpozabile. Aceste interpretări, pe care le-am combătut cu argumente solide la începutul anului 2019, au fost recent infirmate şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)”, se arată într-un material semnat de Raluca Bontaş, Partener, şi Cătălin Barbu, Consultant Senior, Servicii Fiscale, Deloitte România, citat de Adevărul.

Potrivit specialiștilor menționați, deşi prin decizia nr. 34 din 24 mai 2021 ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile – a considerat că nu este necesară o decizie în acest caz, legislaţia fiind suficient de clară pentru a fi aplicată de orice instanţă – este de interes deosebit argumentarea oferită pentru această decizie.

„În interpretarea Curţii, Legea 30/2019 nu a fost emisă cu scopul de a acoperi un vid de reglementare, ci pentru a adapta cadrul legislativ existent unui context în care frecvenţa tranzacţiilor cu criptomonede era în continuă creştere. În plus, instanţa susţine că legislaţia anterioară apariţiei Legii 30/2019 nu exclude încadrarea veniturilor din transferul de monedă virtuală în categoria celor provenind din alte surse, în contextul în care enumerarea veniturilor din această categorie nu era exhaustivă, iar acest tip de venituri nu era inclus în categoria veniturilor neimpozabile, intenţia şi scopul legiuitorului fiind de a supune impozitării toate veniturile, cu excepţia celor considerate neimpozabile”, interpretează specialiștii Deloitte.

Potrivit acestora, ÎCCJ conchide că dispoziţiile legale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare, aşadar, argumentarea Curţii întăreşte argumentaţia publicată la începutul anului 2019 – veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţii cu criptomonede înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu erau menţionate expres ca fiind neimpozabile în cadrul legislaţiei fiscale aplicabile.

„Prin urmare, acestea trebuiau să fie supuse impozitului pe venit conform regulilor categoriei de venituri potrivite. Având în vedere că nu existau norme specifice care să includă veniturile din tranzacţii cu criptomonede într-o categorie anume a veniturilor impozabile, ele trebuiau considerate venituri impozabile din alte surse chiar şi în lipsa unei menţiuni exprese, lista veniturilor din alte surse nefiind limitată de legiuitor”, au transmis reprezentanții Deloitte.

Concluzia specialiștilor este că este de apreciat faptul că se încearcă lămurirea aspectelor fiscale legate de tranzacţiile cu criptomonede, inclusiv în cazul celor derulate în trecut, chiar dacă, în prezent, discuţia trebuie axată pe adaptarea legislaţiei la rapiditatea cu care atât monedele virtuale, cât şi modalităţile de tranzacţionare a acestora se diversifică în practică.

Sursa: gandul.info.

- Advertisement -
- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

- Advertisement -
0 commission RO V2
Latest News

Veniturile Biofarm, în creștere cu 14%. Compania se extinde în Asia și Africa

BIO (BIOFARM S.A.), unul dintre cei mai importanți producători de medicamente din România, a înregistrat în perioada 2017 – 2020...
- Advertisement -

More Articles Like This