Creatorul acestui vaccin face dezvăluirea anului! De ce protecția sa durează mai mult și scade numărul spitalizărilor

Marea Britanie a folosit în campania de vaccinare serul AstraZeneca mult mai mult decât alte țări europene. De fapt, unele state au restricționat utilizarea vaccinului AstraZeneca la grupuri de vârstă mai înaintate sau chiar au abandonat complet utilizarea serului, după raportări privind apariția unor cheaguri de sânge la persoanele vaccinate, scrie The Conversation.

Teoria din spatele afirmațiilor lui Soriot este că vaccinul AstraZeneca poate oferi o „protecție mai durabilă a celulelor T”. Celulele T sunt o parte crucială a sistemului nostru imunitar și diferă de anticorpi.

- Advertisement -

E posibil ca vaccinurile cu vectori virali să ofere o protecție mai durabilă?

Cu toate acestea, experții spun că nu există suficiente dovezi pentru a susține afirmația șefului AstraZeneca. Dar se cunosc mult mai multe date despre vaccinurile cu vectori virali, cum este cel de la AZ. Acestea folosesc un alt virus modificat, nepericulos, cunoscut drept vector. Acest virus nu se poate multiplica în organism si nu produce boala.

În schimb, vaccinurile pe bază de ARNm sunt relativ mai noi. Teoretic, este posibil ca vaccinurile cu vectori virali să ofere o protecție mai durabilă împotriva COVID prin intermediul celulelor T.

Au fost folosiți și în terapia cancerului

Vectorii adenovirusului au fost folosiți în medicină, decenii la rând în alte vaccinuri și, de asemenea, în terapia cancerului. Sunt foarte buni la stimularea atât a producției de anticorpi, cât și a răspunsurilor celulelor T.

Vaccinurile cu vectori adenovirus sunt foarte bune la stimularea răspunsurilor imune, în special a răspunsurilor celulelor T. Din câte știm acum, vaccinurile pe bază de ARNm oferă un răspuns cu anticorpi mai puternic decât vaccinurile cu vectori virali precum cel AstraZeneca.
Dar această protecție cu anticorpi pare să scadă relativ rapid, în 4-6 luni.

De ce ar putea AstraZeneca să producă un răspuns de lungă durată

Un motiv ar putea fi faptul că sistemul ARN din vaccinurile Pfizer și Moderna nu durează foarte mult în organism: doar o săptămână sau undeva pe aproape. În schimb, ADN-ul furnizat de vaccinurile cu vectori de adenovirus va rămâne în corp, probbabil, ceva mai mult timp. ADN-ul este mai stabil decât ARN-ul și ar putea permite o activare mai prelungită a sistemului imunitar. Acest lucru ar putea explica răspunsurile de lungă durată ale celulelor T, prin serul AZ.

Sursa: capital.ro