Austria a ramas singura tara din UE care se opune vehement intrarii Romaniei in Schengen. Curios, atunci cand toata lumea se uita cu ochi rai spre Olanda, am descoperit ca de fapt “inamicul” era mult mai aproape de granite decat credeam. Totusi de unde vine aceasta aversiune a Austriei fata de Romania, in conditiile in care cele doua tari deruleaza anual afaceri de zeci de miliarde de euro? Intr-o analiza extinsa va prezentam mai jos cum a ajuns Austria sa fie influentata puternic de Rusia si de ce majoritatea deciziilor strategice ale politicienilor vienezi sunt in realitate dictate strict de catre Moscova.
Austria este si probabil va ramane pentru mult timp tara adorata de multi romani schiori si pasionati de shopping, dar e bine ca oamenii sa afle de ce austriecii ne vad ca pe o tara de rang secund si de ce vor sa ne tina in continuare la usa Europei. Astazi in ziua in care cancelarul Karl Nehammer a refuzat oficial dreptul Romaniei de a intra in Schengen facem o analiza atenta a cum a ajuns Austria sa fie calul troian al Rusiei in Europa. De ce interesele Moscovei sunt subtil insinuate pe agenda publica a politicienilor din Austria si cum a reusit Putin cu ajutorul a sute de miliarde e euro, pompate prin conductele Gazprom, de-a lungul anilor sa-si cumpere o intreaga clasa politica intr-o tara europeana.
Rusia și Austria au o relație veche și controversată, atunci când vorbim de afaceri și legături dubioase între politicieni austrieci și Vladimir Putin. Asta în timp ce Austria a rămas singura țară care se opune intrării României în Schengen, deși argumentele lor nu stau în picioare, mai ales când vorbim de migrație, întrucât datele Frontex arată că mai puțin de 3% dintre migranții care ajung în Austria au tranzitat România.
Dar este necesar să aruncăm o privire asupra relației dintre Rusia și Austria, și mai ales despre cum Austria plătește în ruble gazul rusesc. Cancelarul austriac a discutat în luna mai cu Putin, telefonic, despre gazul rusesc. Polonia și Bulgaria au refuzat să plătească în ruble, dar Austria a acceptat schema Kremlinului.
La acea dată, comunicatul Kremlinului, despre convorbirea cu Nehammer, menționa că Rusia și-a reafirmat angajamentul de a-și respecta obligațiile contractuale pentru livrările de gaze naturale către Austria, țară care importă din Rusia 80% din necesarul său de gaze.
Tot atunci, grupul austriac OMV a anunțat că va plăti pentru gazul rusesc conform schemei indicate de Kremlin, în condițiile în care Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pentru că cele două țări nu au fost de acord să plătească în ruble.
Iar același cancelar austriac, care iată, nu vrea România în Schengen, a afirrmat atunci că deocamdată nu se poate renunța la gazul rusesc pentru că țările europene sunt dependente de el. Austria nu este singura care are argumente împotriva embargoului impus de UE, a adăugat Nehammer, invocând pozițiile Germaniei și Ungariei.
Analizam mai jos punctual episoadele care arata cat de strans este legata Austria de Rusia si de ce este dispusa sa faca aproape orice “sacrificiu” de dragul influentei economice pe care Rusia o are asupra unei tari din UE.
Austria este al doilea investitor strain in Romania! OMV-Petrom, BCR-Erste, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz, Raiffeisen Bank, Red Bull, Husqvarna, doar cativa dintre colosii austrieci
Din totalul de 88 mld. euro investiţii străine până în decembrie 2019 in Romania, Austria deţinea 11,4%, adică 10 mld. euro investiţii străine directe, arată cele mai recente date ale Băncii Naţionale a României (BNR). Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz şi Porr Construct. În România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac.
Principalele domenii în care Austria a investit în România sunt industria extractivă şi prelucrătoare, sistemul bancar, intermedieri financiare şi asigurări, energie electrică, termică şi gaze, construcţii şi comerţ.
Fosta şefă a diplomaţiei austriece, Karin Kneissl, a declanşat un val de critici în 2018, invitându-l pe Putin la nunta sa
Karin Kneissl, o fostă șefă a diplomației austriece care a făcut înconjorul presei internaționale după ce a dansat cu președintele rus Vladimir Putin la nunta acesteia, a fost numită în consiliul director al Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia.
Fosta șefă a diplomației austriece a provocat un scandal la nivel european în august 2018 când l-a invitat pe Putin la nunta sa, fiind fotografiată dansând cu acesta la doar câteva luni după ce Uniunea Europeană a expulzat zeci de diplomați ruși ca urmare a otrăvirii cu Noviciok a fostului agent dublu Serghei Skripal în Marea Britanie.
Numirea fostului ministru austriac în consiliul director al Rosneft a fost confirmată de un vot al acționarilor companiei la prima adunare generală a acestora din 2021 după ce Kneissl a fost propusă pentru poziție în luna martie.
Austria s-a implicat în negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina încă din 2014, de la anexarea Crimeei
Cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat în septembrie 2014 că vrea să angajeze o misiune diplomatică în favoarea reinstaurării păcii între Ucraina şi Rusia.
„Cine vrea să împiedice războiul trebuie să pună în locul lui o acţiune politică menită să împiedice activitatea militară”, pleda atunci liderul social-democrat într-un interviu pentru cotidianul Kronen Zeitung. El anunţa că vrea să se întâlnească în mod succesiv cu preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin.
Guvernul austriac, afişându-şi solidaritatea faţă de politica de sancţionare a Rusiei, revendica frecvent, încă din 2014, menţinerea unui dialog direct cu Kremlinul.
Rainer Seele, șeful OMV, a fost decorat de către Vladimir Putin
Rainer Seele, directorul grupului austriac OMV, a fost decorat în septembrie 2018 de către președintele rus Vladimir Putin, episodul marcând un nou moment în cadrul prieteniei ruso-austriece în domeniul energetic. Seele a primit ”Ordinul Prieteniei” din partea președintelui rus.
OMV a semnat un parteneriat strategic cu Gazprom și a efectuat în anii anteriori un schimb de active cu grupul rus. Gazprom a primit o serie de zăcăminte în Norvegia, iar OMV a primit participații la o serie de zăcăminte din Siberia.
Scandalul contractelor de sponsorizare prin care milioane de euro ajungeau de la OMV în Rusia
Consiliul de supervizare al OMV AG a cerut în 2020 o verificare a cheltuielilor de călătorie ale directorului general Rainer Seele şi ale activităţilor de sponsorizare realizate de grupul energetic austriac, a anunţat joi şeful board-ului, Wolfgang Berndt.
Decizia a fost luată în urma unui raport apărut pe site-ul dossier.at, în care se arăta că folosirea de către Seele a avioanelor private jets a costat compania 400.000 euro din 2016. De asemenea, în raport se specifica faptul că acordul privind sponsorizarea clubului rus de fotbal Zenit din Sankt Petersburg, despre care se spune că ar fi echipa preferată a preşedintelui Vladimir Putin, costa 25 de milioane de euro anual.
OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri deţine 20,64%, Fondul Proprietatea – 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.
Austria s-a oferit să producă vaccinurile anti-Covid dezvoltate în Rusia şi China, dacă ar fi primit autorizaţie pentru piaţa europeană
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, s-a declarat în luna februarie a anului 2021, la nici două luni de la începutul pandemiei, de acord ca vaccinul rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană.
„Dacă primesc undă verde în Europa şi pot fi produse aici, Austria va încerca, cu siguranţă, să pună la dispoziţie capacităţile sale de producţie în companiile naţionale’, a afirmat şeful guvernului conservator de la Viena. Sebastian Kurz nu a exclus posibilitatea ca el să se vaccineze cu serul rusesc, dacă acesta ar fi fost autorizat în UE.
„Depinde doar de eficacitatea, securitatea şi disponibilitatea lui rapidă, fără lupte geopolitice” afirmă cancelarul austriac de la acea vreme.
După atacul lui Putin asupra Ucrainei, Austria este prima care se propune ca broker al păcii
Viena a fost în mod tradițional locul de întâlnire al Estului cu Vestul încă din timpul războiului rece, stare de fapt pe care, aparent, oficialii austrieci ar vrea să o păstreze, în ciuda acţiunilor tot mai greu de justificat ale Rusiei.
Ziarul Kronen Zeitung a publicat pe 24 februarie 2022, în ziua invaziei ruseşti din Ucraina, un amplu articol în care notează că „Sunt aproape 2000 de kilometri distanță între Viena și Moscova, dar din punct de vedere politic par a fi la o aruncătură de băț”, sugerând astfel ca Austria să-şi păstreze statutul de anticamera a negocierilor dintre marile puteri.
Din aceeași zonă a compromisurilor care se transformă în compromitere vine și fostul cancelar al Austriei Christian Kern. În urma atacului, el a demisionat din consiliul consultativ Căilor Ferate Rusești din care făcea parte.
„La prima oră am anunțat compania rusă RDZ că îmi dau demisia din consiliul consultativ cu efect imediat. De noaptea trecută, RDZ a devenit parte a logisticii de război. Regret mult acest lucru”, a spus politicianul austriac.
Influența rusă în partidele de dreapta din Austria
În Austria, fostul vice-cancelar de extrema dreaptă Hans-Christian Strache a trebuit să demisioneze în anul 2019, înainte de alegerile europene, ducând la căderea guvernului de dreapta, după ce un video l-a arătat gata să primească bani pentru favoruri din partea unei false milionare ruse.
Foști importanți politicieni austrieci pe statul de plată de la Moscova
Thomas Tugendhat, locotenent-colonel, șeful Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Comunelor din partea partidului conservator, începând din 2017, având cetățenie britanică și franceză, citat de cotidian Kurier din Viena, avertiza la începutul lui 2021 asupra „capturării elitei europene” cu bani și cu funcții în consiliile de supraveghere ale unor companii rusești.
Kremlinul are o rețea vest-europeană pentru a-și „cumpăra influența“, a adăugat demnitarul.
Deputatul Tugendhat, cu referire la fostul cancelar german Gerhard Schröder: „Trebuie să oprim schröderizarea elitelor europene!”.
Mai mulți membri ai guvernului au vrut să creeze un serviciu de informații aflat sub influența Rusiei
Austria a lansat, în luna septembrie a anului 2022, o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei.
Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștient de acest efort, care pare să fi apărut în cadrul ministerului său. Presupusul efort de a crea o nouă agenție de informații în Austria a avut loc în timpul guvernului cancelarului Sebastian Kurz, un politician conservator aparținând Partidului Popular Austriac (ÖVP), de centru-dreapta.
Nereușind să obțină o majoritate în parlament la alegerile naționale din 2017, ÖVP a lui Kurz a format un guvern printr-o coaliție cu Partidul Libertății din Austria (FPÖ), o alianță populistă de dreapta, formată din euro-sceptici, militanți anti-imigrație și critici puternici ai Islamului. Alăturându-se coaliției de guvernare a lui Kurz, FPÖ a reușit să-l instaleze pe Kneissl ca ministru de externe al Austriei.
Austria nu pare speriată şi nu face paşi spre NATO, în ciuda invaziei ruse din Ucraina
Spațiul pentru neutralitatea geopolitică s-a redus în întreaga Europă de la 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina. Evoluția arhitecturii de securitate a continentului a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la nealinierea lor istorică și chiar și Elveția se apropie de NATO, potrivit Al Jazeera.
Cu toate acestea, Austria continuă să stea pe baricade, iar Viena nu intenționează să adere la NATO în ciuda războiului în curs de desfășurare.
Austria, membră a Uniunii Europene (UE), este parteneră a NATO în diverse capacități, iar țara s-a integrat mai mult în cadrul de securitate al UE.
În acest context, unii analiști cataloghează Austria ca fiind în esență un free rider, care supraviețuiește pur și simplu prin noroc, rămânând în afara NATO.
Optzeci la sută dintre austrieci susțineau în luna august rămânerea în afara alianței occidentale, în timp ce spiritul de neutralitate rămâne popular în rândul politicienilor austrieci din întregul spectru.
În august 2022, Austria a respins suspendarea vizelor pentru ruşi
Ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, a estimat că UE nu ar trebui „să dea o judecată categorică asupra a 140 de milioane de persoane” din Rusia.
Austria a acceptat în luna mai plata gazului de la Gazprom în ruble
Cancelarul austriac Karl Nehammer a discutat în luna mai timp de 45 de minute la telefon cu Vladimir Putin și a primit asigurări că Moscova își va respecta angajamentele de livrare a gazelor naturale.
Întrebat ce i-a spus Putin despre livrările de gaze naturale, cancelarul Karl Nehammer a declarat jurnaliștilor că „subiectul a fost abordat”, iar liderul de la Kremlin i-a spus că „toate livrările vor fi finalizate în totalitate”.
Grupul austriac OMV a anunțat atunci că va plăti pentru gazul rusesc conform schemei indicate de Kremlin, în condițiile în care Gazprom a întrerupt la sfârșitul lunii aprilie furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pentru că cele două țări nu au fost de acord să plătească în ruble.
Cancelarul Austriei, primul lider european care l-a vizitat pe Putin după declanşarea războiului
Cancelarul Karl Nehammer a fost la Mosova în aprilie și a discutat personal cu Vladimir Putin, fiind primul lider occidental care a făcut asta de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Nehammer a recunoscut că această vizită, pe care o consideră drept o „misiune riscantă”, a avut loc la iniţiativa sa, despre care a informat atât Uniunea Europeană, cât şi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care s-a întâlnit la Kiev.
Cancelarul austriac s-a pronunţat pentru o anchetă asupra presupuselor „crime de război” comise de trupele ruse în Ucraina, precizând în acelaşi timp că Austria, care nu face parte din NATO, ca stat neutru, nu poate furniza arme Ucrainei. De asemenea, la fel ca Germania şi Ungaria, Nehammer a refuzat să susţină impunerea de sancţiuni asupra importurilor de gaze ruseşti, argumentând că o astfel de măsură ar pereclita economia Austriei
Cancelarul austriac Karl Nehammer a fost împotriva embargoului asupra gazului rusesc
Cancelarul a afirmat că deocamdată nu se poate renunța la gazul rusesc pentru că țările europene sunt dependente de el. Austria nu este singura care are argumente împotriva embargoului impus de UE, a adăugat Nehammer, invocând pozițiile Germaniei și Ungariei.
Sursa: romaniatv.net