Procuror: România va deveni o uriașă ladă de gunoi. Transferurile de deşeuri au ajuns mai bănoase decât drogurile

• “Transferurile ilicite de deşeuri, care constituie o preocupare din ce în mai serioasă a tuturor autorităţilor din UE, au devenit mai bănoase decât drogurile în multe locuri.
• Pentru că droguri consumă mai mulţi sau mai puţini, dar deşeuri produc toţi. Omul poluează, prin esenţa lui produce deşeuri”, a spus, într-o intervenție la Digi 24, procurorul Teodor Niţă.

Procurorul a avertizat că aceste transferuri de deşeuri către România vor creşte și mai mult “cât de curând” pentru că sunt foarte bănoase.

De ce? Depozitarea tonei de gunoi este între 17 și 35 de euro în România, în timp ce în Marea Britanie este 500 de lire sterline, iar în Italia este 500 de euro. China şi-a închis în 2016 frontierele pentru deşeuri, iar Turcia a închis, de asemenea, frontierele pentru deşeurile din plastic.

• “Unde credeţi că vor veni toate deşeurile Europei dacă nu se iau măsuri? Fix la noi”, a spus procurorul Teodor Niţă, care consideră că o măsură pentru combaterea acestui fenomen ar fi limitarea punctelor vamale de frontieră.

Săptămânal, în Portul Constanța sunt descoperite containere cu zeci de tone de deșeuri provenite din Italia, Franța sau Marea Britanie, polițiștii de frontieră descoperind inclusiv bucăți de tractoare aduse în România pentru a fi distruse.

Afacerile cu deşeuri, un business de aproape jumătate de miliard de euro

Afacerile cu gunoaie, în special cu cele importate, au ajuns să reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumătate de miliard de euro, potrivit unei analize a Frames din luna septembrie.

De la materiale plastice, cauciucuri, metale, substanţe chimice, resturi de la şantiere de construcţie la haine, încălţăminte şi alte produse second-hand, sunt zeci de mii de tone de deşeuri importate anual şi care, pe fondul lacunelor legislative, transformă România într-o adevărată groapă de gunoi a Occidentului.

Potrivit sursei citate, “comerţul cu ridicata al deşeurilor” şi resturilor şi “comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie” sunt cele mai folosite CAEN-uri sub care peste 3.000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie.

Analiza mai arată că este un business care a generat un interes tot mai mare în ultimii zece ani, dovadă că numărul firmelor a crescut de la 1.333 în 2010 la 3.395 în 2020.

Conform datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, consultate de Frames, afacerile acestora au depăşit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 miliarde lei), în creştere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) faţă de 2016 (1,23 miliarde lei). “Şi profitabilitatea acestora a evoluat spectaculos, de la 47,3 milioane de lei în 2010 la 182,1 milioane lei în 2020”, spun autorii analizei.

Frames estimează că afacerile din acest sector vor atinge, în 2021, nivelul de 510 milioane de euro, evoluţie influenţată de reluarea activităţii economice după pandemia COVID, de creşterea inflaţiei şi focusul tot mai puternic pus, în ţările de origine, pe activităţile nepoluante.

Un business care a profitat de lacunele legislative din România

“Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative şi care a adus în România cantităţi uriaşe de deşeuri, sub formă de <<produse second-hand>> şi <<materie primă pentru reciclare>>. Descoperirile făcute de autorităţi în Portul Constanţa, în localităţile limitrofe Bucureştiului şi celorlalte mari oraşe din ţară vin să confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponenţial în ultimii ani”, mai arată Frames.

Conform studiului citat, vârful cifrei de afaceri a fost atins în 2011, când firmele specializate raportau venituri de 736 milioane euro. Experții spun că o dovadă că multe dintre ele se ocupă exclusiv cu importul deşeurilor o reprezintă statistica, aceasta arătând că 3.303 din cele 3.395 de firme înregistrate legal au până la 10 angajaţi şi numai patru funcţionează cu mai mult de 100 de angajaţi.

Potrivit sursei citate, o dovadă în plus a modului în care se face business în acest sector o reprezintă dimensiunea stocurilor, care a evoluat de la 234,7 milioane de lei în 2010 la 453,3 milioane lei în 2020. Altfel spus, multe dintre firme aduc deşeuri şi le stochează, fără să le valorifice ulterior.

Cele mai multe companii din acest sector activează în Bucureşti-Ilfov (382), Hunedoara (225), Cluj (159), Dolj (151), Bihor (126), Gorj (119), Timiş (117), Bistriţa-Năsăud (116), Mureş (113), Argeş (108), Buzău (107) şi Constanţa (87).

Dincolo de datele oficiale, cele comunicate de companii la Ministerul Finanţelor, compania de consultanţă estimează că business-ul din sectorul gunoaielor ar fi, în realitate, la un nivel cel puţin dublu.

“Evaziunea fiscală în acest sector este una foarte mare, fapt confirmat de autorităţi. Subevaluarea transporturilor este o practică des întâlnită. În plus, pe lanţul de import al deşeurilor apar o mulţime de firme fantomă menite să facă pierdută urma acestora. Dovadă că, dintre cele 3.395 de firme înregistrate legal, marea majoritate (2.314) raportează afaceri de până în 100 de mii de lei. 721 au afaceri între 100.000 – 500.000 de lei şi numai 200 au afaceri de peste 1 milion de lei”, mai arată analiza.

De unde provin cele mai multe deșeuri ajunse în România

Cele mai multe deşeuri importate vin din UE, din ţări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, dar în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită şi Hong Kong .

În majoritatea cazurilor este vorba de deşeuri pentru care distrugerea sau reciclarea lor reprezintă un proces costisitor, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator şi automobile. Pentru cei care le exportă şi pentru intermediarii din România este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deşeuri, fiind de până la 100.000 euro, afirmă analiştii.

Cele mai multe deşeuri intră în ţară profitând de lacunele legislative din zona comerţului cu produse second-hand. Altfel spus, în acte, dincolo de haine şi încălţăminte, apar ca bunuri second-hand şi calculatoarele distruse, resturile metalice etc.

În plus, autorităţile nu dispun de suficiente scanere care să monitorizeze marfa din containere, astfel că este o misiune aproape imposibilă să descoperi şi să stopezi toate importurile.

“Cel mai des este trecut în acte termenul de materie primă pentru reciclare. În realitate, peste 70-80% din marfă este imposibil de reciclat şi ajunge în gropile ilegale ce au apărut în multe zone din ţară. În esenţă, se fac gropi uriaşe în care sunt îngropate materiale toxice, elemente metalice, carcase de calculatoare etc. Dacă s-ar fi reciclat, ar fi costat peste 1200 de euro pe tonă. Aşa, exportându-le, costurile sunt mai mici, plăteşti numai 200-250 de euro pe tonă şi le aduci în România”, mai arată analiza.

Sursa: hotnews.ro