Codul de procedură penală, votat rapid și fără dezbateri reale în Camera Deputaților. Modificările cu dedicație pentru Liviu Dragnea au rămas

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat luni seară, într-o ședință cu program prelungit, modificările controversate aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală.

S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru”, 78 de voturi ”împotrivă” și o abținere.

Actul normativ a fost discutat rapid, tot luni, în comisia condusă de Florin Iordache, și trimis, după ora 18:00, plenului Camerei.

Pentru a putea fi adoptat rapid, conducerea Camerei Deputaților a decis, ad hoc, să schimbe și ziua de vot final, care potrivit Regulamentului, este miercurea.

Ședința de plen a Camerei Deputaților a fost condusă cu mână forte de Gabriel Vlase, care a tăiat în repetate rânduri microfonul parlamentarilor Opoziției, împiedicându-i să vorbească.

Toate amendamentele Opoziției au fost respinse.

În cadul dezbaterilor generale, liberalii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională ”această eroare” pe care a făcut-o majoritatea PSD, ALDE, UDMR.

“Acest proiect de lege este o cârdăşie a infractorilor politici pentru că aţi scăpat inclusiv infracţiunile de corupţie, de evaziune fiscală”, a declarat deputata PNL Raluca Turcan.

”Aceste modificări ne vor crea o stare de nesiguranță de a merge ziua în amiaza mare pe stradă”, a atras atenția și deputatul USR Stelian Ion.

“Nu ne putem salva pe rând, trebuie să ne salvăm toți odată! Să vânăm lupi și mistreți, nu cerbi. Pentru că lupii nu-i poți agăța pe pereți ca trofeu”, a explicat deputatul ALDE Varujan Vosganian necesitatea modificărilor aduse Codului de procedură penală.

Ne-am săturat de abuzuri. Am spus asta în programul de guvernare, că vrem să punem capăt abuzurilor. trebuie să aducem odată și odată normalitatea în România”, a susținut, la rândul său, și deputatul PSD Florin Iordache.

Parlamentarii USR și PMP au protestat împotriva modalității rapide de adoptare a modificărilor aduse Codului de procedură. Toți deputații USR au purtat în timpul ședinței de plen tricouri cu mesajul ”Fără penali în funcțiile publice”, în vreme de deputatul PMP Robert Turcescu a înșirat pe holul Camerei foile raportului de peste 300 de pagini elaborat de comisia condusă de Florin Iordache. Turcescu a filmat acest demers şi l-a postat pe Facebook.

”Mizeria ordinară care se întâmplă este că ne-au fost aduse în urmă cu mai puţin de 10 minute 315 pagini de modificări. Dacă spuneţi că deputaţii au putut să studieze în ultimele 10 minute toate 315 pagini pe care le-am înşirat aici, pe mocheta sau covorul din faţa biroului domnului Dragnea, care, ca de obicei, nu binevoieşte să participe la lucrările Camerei Deputaţilor…”, a spus Turcescu.

Opoziția și asociațiile profesionale ale magistraților au criticat dur modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală, despre care au spus că vor avea efecte devastatoare asupra anchetelor penale, eliminând o serie de instrumente legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile.

Modificările controversate aduse Codului de procedură penală au fost adoptate miercurea trecută de Senat cu 74 de voturi ”pentru” și 28 ”împotrivă”. Senatorii au aprobat toate modificările propuse în raportul Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache. Niciunul dintre amendamentele Opoziției respinse în comisie nu a trecut în plen.

Printre noile prevederi se numără articole cu dedicație pentru politicieni sau oameni influenți, precum Liviu Dragnea sau Dan Voiculescu, dar și amendamente prin care cei care comit fapte penale primesc noi instrumente în lupta cu justiția, fiind efectiv avantajați în fața anchetatorilor.

Sintagma ”suspiciune rezonabilă” a fost înlocuită peste tot în lege cu sintagma ”indicii temeinice”, iar modalitățile și posibilitățile de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse.

Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.

De asemenea, probelele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță.

Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reușesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.

Liberarea condiționată poate fi cerută din 6 în 6 luni, față de intervalul minim de un an cât trebuie să treacă acum între solicitări.

Au fost introduse două noi motive care pot fi invocate pentru revizuirea unei sentințe judecătorești definitive:

  • Neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului (ar putea fi avantajat Liviu Dragnea);
  • Sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată (ar putea fi avantajat Dan Voiculescu).

Modificările au fost făcute la propunerea PSD și ALDE și au vizat articolul 453 alineatul (1) din Codul de procedură penală:

”Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

  • neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei (amendament PSD și ALDE)
  • un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infLuențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD)”

De asemenea, a fost adoptat un amendament care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii:

  • ”Art. 4 (3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate. (amendament PSD și UDMR)”.

Totodată, instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi:

  • ”Art. 421 alin (2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decțt dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD)”.

Anterior votului final pe modificările aduse Codului de procedură penală, liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că își dorește finalizarea dezbaterilor pe cele două Coduri penale până la finalul sesiunii parlamentare, în caz contrar spunând că va fi convocată o sesiune extraordinară în luna iulie.

La începutul lunii iunie, liderul PSD a spus chiar că varianta unei ordonanțe de urgență este una ”pertinentă”, acuzând faptul că mai multe legi importante din programul de guvernare votate în Parlament ar fi fost întârziate de partidele de opoziţie şi de preşedintele Klaus Iohannis prin atacarea repetată la CCR.

Cele mai importante modificări aduse de PSD – ALE – UDMR Codului de procedură penală:

Art. 4, aliln (3): În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate(amendament PSD și UDMR).

Art. 4, alin (4): În cursul urmăririi penale sau al judecării organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării adevărului în cauză.

Art. 15: Acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice (prevedere în vigoare – presupunerea rezonabilă) că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia (amendament Ministerul Justiției).

Art. 92, alin (2): Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală, cât și de judecată.

Art. 103, alin (2): Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită din toate probele administrate(prevederea în vigoare – dincolo de orice îndoială rezonabilă).

Art. 103, alin (4): Condamnarea, renunțarea în aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Nu se poate dispune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau circumstanțe decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în cazul în care situația de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea reținută în actul de trimitere în judecată.

Art. 106, alin (1’): Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, între acestea intervenind un interval de 12 ore (amendament PSD, ALDE, UDMR și PNL).

Art. 143, alin (4’): Convorbirile, comunicările sau conversațiile înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau atașate la dosarul de urmărire penală (amendament PSD).

Art. 168, alin (15’): Datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pebtru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție. În cazul în care, pe parcursul percheziționării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție informatică și în legătură cu acele fapte sau persoane.

Art. 211: În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin (1). (Prevederea în vigoare – fără limită. Amendament Marton Arpad).

Art. 406: Redactarea și semnarea hotărârii – În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, cauza se repune pe rol și se reiau dezbaterile.

Art. 421, alin (2): Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel deâct dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD).

Art. 434, alin (2) Nu pot fi atacate cu recurs în casație: f)hotărârile pronunțate ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției – ABROGAT

Art. 453 alin (1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

g) neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. (amendament PSD și ALDE).

i) un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infuențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD).

Art. 457, alin (1): Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea acestuia (amendament PSD, ALDE, UDMR) / alin (2) Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui față de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni.

Art. 539 alin (1): Reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată pentru orice motiv sau dacă la data dispunerii măsurii privării de libertate exista o cauză de încetare a procesului penal.

Art. 587 – Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: lit. d)când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, inclusiv o lege penală mai favorabilă sau o decizie a Curții Constituționale referitoare la conținutul infracțiunii pe care s-a întemeiat hotărârea penală pronunțată.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.