BNR separă apele în ceea ce privește cauzele exploziei de prețuri fără precedent în ultimii ani cu care se confruntă românii.
În ultimul Raport asupra inflației, ediția pentru luna mai, Banca Națională arată că prețurile au crescut până acum cu precădere din cauze interne.
Cauzele externe și efectele războiului din Ucraina s-au făcut resimțite mai degrabă indirect, posibilele efecte de amploare depinzând de evoluția ulterioară a conflictului.
Creșterea costurilor de producție
Rata anuală a inflației IPC și-a continuat trendul puternic ascendent în primul trimestru din 2022, avansând cu 1,96 puncte procentuale, până la 10,15% în luna martie (de la 8,19% în decembrie).
Principalul factor explicativ este reprezentat de creșterea costurilor de producție, rezultat conjugat al crizei energetice declanșate la jumătatea anului precedent și al undei de șoc transmise de conflictul ruso-ucrainean pe piețele de materii prime (în primul rând, energetice și agroalimentare).
În același sens a acționat deteriorarea semnificativă a anticipațiilor inflaționiste, în timp ce erodarea progresivă a puterii de cumpărare a continuat să submineze cererea de consum, explică BNR.
Scumpiri peste cele prognozate
Comparativ cu prognoza publicată în ediția din februarie 2022 a Raportului asupra inflației, rata anuală de creștere a prețurilor de consum în luna martie a fost semnificativ mai ridicată (10,2% față de 8,0%).
Invazia Ucrainei de către Rusia a produs reconfigurări ample ale contextului economic internațional, marcat de incertitudini excepționale.
În cazul României, relațiile comerciale și financiare directe cu Rusia și Ucraina sunt relativ reduse ca magnitudine, însă efectele indirecte ale invaziei, precum cele propagate prin intermediul prețurilor globale ale materiilor prime (energetice, agroalimentare), al încrederii sau al activității economice a partenerilor comerciali, ar putea fi de amploare, depinzând și de evoluția viitoare a conflictului militar, arată documentul citat.
Un maxim de peste 14%
Pe termen scurt, rata anuală a inflației IPC este anticipată să avanseze până în luna iunie, când ar urma să atingă un maxim de 14,2%.
Astfel, rata anuală a inflației IPC este prognozată la nivelul de 12,5% la finele anului curent, la 6,7% în decembrie 2023 și la 6,2% la orizontul proiecției, respectiv trimestrul I 2024.
De amintit faptul că BNR estima în februarie 2022 o inflaţie de 9,6% pentru finalul acestui an şi de 3,2% pentru 2023.
Dinamica anuală a IPC va decelera gradual începând din trimestrul III 2022, traiectoria descendentă urmând a fi doar temporar întreruptă în trimestrul II 2023.
Prețurilor energiei electrice și ale gazelor naturale vor exercita însă în continuare presiuni inflaționiste însemnate, care pot abate prognozele de la evoluția reală.
Prin urmare, BNR avertizează că există riscuri cu privire la o traiectorie a inflației superioară estimărilor din scenariul de bază.
Sursa: ziare.com