Pacienţii români care au indicaţie pentru transplant de plămâni sunt la mila destinului. România nu efectuează transplant de plămân şi, din această cauză, bolnavii caută disperaţi ajutor la clinicile din străinătate.
Bianca Boar era pe lista de transplant a Spitalului Universitar AKH din Viena încă din 2014, însă nu a avut norocul de a primi un organ sănătos şi a murit la doar 26 de ani. În timp ce, Eurotransplant – un ONG din care fac parte mai multe ţări europene care colaborează în domeniul prelevării şi transplantului de organe, dar din care România, Italia şi Elveţia nu fac parte – i-ar fi transmis familiei că transplantul nu a fost efectuat din cauză că România nu a transmis organe celorlalte ţări membre, reprezentanţii ANT arată că tânăra nu a beneficiat de un transplant din motive strict medicale.
„L-am întrebat despre acest caz pe profesorul Walter Klepetko, coordonatorul acestui tip de transplant în Spitalul Universitar AKH. Mi-a răspuns că era o pacientă foarte mică de înălţime, cu 1,52 cm, şi nu s-a găsit în tot Eurotransplantul un plămân care să poată fi acceptat în cutia toracică a acestei fete”, a precizat profesorul Radu Deac, preşedintele ANT.
Într-o situaţie disperată se află şi Mugurel Amariţei, un ieşean de 34 de ani care nu poate supravieţui fără un transplant de plămâni, şi care şi-a depus dosarul în noiembrie 2015 la Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, în vederea efectuării procedurii medicale într-o clinică specializată din Europa.
Cu toate că Ministerul Sănătăţii i-a acceptat dosarul bolnavului, urmând ca acesta să fie transplantat în baza formularului E112, nicio clinică europeană nu a răspuns pozitiv cererii trimise de DSP. „Noi am trimis adrese oficiale către trei clinici europene în care se face transplant de plămâni, însă nu a primit niciun răspuns”, a spus Marius Voicescu, purtător de cuvânt al DSP.
În acest moment, potrivit apropiaţilor pacientului, starea ieşeanului este gravă, el fiind dependent de tubul de oxigen. „Neavând încă încă un răspuns pozitiv, medicul curant al pacientului a luat legătura cu o cunoştinţă din Franţa care face transplant de plămân într-o clinică privată.
Deci, dacă va fi acceptat acolo, cred că nici nu vom putea folosi acel formular E112 şi va trebui să adunăm noi cei peste 120.000 de euro. Mugurel a fost şi de curând internat din cauza complicaţiilor. Vă daţi seama că, având în vedere că îi funcţionează doar 19% din plămâni, este dependent de tubul de oxigen”, a relatat Luminiţa Geman, o apropiată a bolnavului.
„Ministerul Sănătăţii trebuie să-şi asume acest program de transplant de plămâni”
Potrivit medicilor specialişti, atunci când un bolnav are indicaţie pentru transplant de plămân, înseamnă că starea lui de sănătate evoluează spre un final nefericit şi că singura şansă de supravieţuire este această intervenţie chirurgicală.
„Din punct de vedere medical, plămânul unui astfel de bolnav merge într-o direcţie ireversibilă şi omul ajunge să nu mai aibă cu ce respira”, a explicat chirurgul clujean Dan Mihail Nicolau, fostul şef al Secţiei de Chirurgie Toracică din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” din Cluj-Napoca.
Conform medicului, partea chirurgicală a transplantului de plămân este „cea mai uşoară”, perioada post-transplant, respectiv urmărirea şi tratamentul pacientului, fiind cea „problematică şi costisitoare”. „Chirurgi care pot să facă treaba asta în România sunt cu siguranţă. Însă este vorba de o asumare. Ministerul Sănătăţii trebuie să-şi asume şi să spună că într-un interval de un an-doi implementăm şi facem să meargă acest program de tranplant de plămân, fiindcă în bază există acest transplant.
Transplantul de plămâni nu e diferit de cel hepatic pentru că funcţionează pe aceeaşi legislaţie. Însă pentru pulmonar nu s-a realizat infractructura medicală necesară, decât pe ici, pe colo”, a mai adăugat chirurgul. Medicul clujean a precizat inclusiv că o echipă medicală de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din capitală a început pregătirea la Spitalul AKH din Viena pentru efectuarea transplantului de plămân chiar în România însă, odată cu schimbarea Guvernului, preocuparea în acest domeniu a rămas suspendată în aer.
„S-a pornit un program de transplant pulmonar, fostul ministru Bănicioiu l-a pornit împreună cu Institutul «Marius Nasta», cu profesorul Cordoş la coordonare. Au fost oameni la pregătire şi începuseră deja să amenajeze spaţiul ca dotare. Dar a plecat Bănicioiu şi a murit tot programul”, a conchis medicul clujean.
Spitalul Clinic „Sfânta Maria” a fost acreditat abia zilele trecute
Profesorul Radu Deac, preşedintele ANT, a explicat, însă că la nivelul instituţiei pe care o conduce, până de curând, nu s-a ştiut că institutul bucureştean a început pregătirea pentru transplantul de plămân. Profesorul a declarat pentru „Adevărul” că ANT nu a fost contactată de Institutul de Pneumftiziologie „Marius Nasta” în vederea susţinerii în demersul de a obţine acreditarea pentru transplantul de plămân.
„Noi nu am ştiu despre acest lucru. Agenţia nu a fost anunţată, nici rugată să avizeze sau să sprijine un astfel de demers. Fiecare a făcut pe cont propriu”, a precizat profesorul Radu Deac.
Preşedintele ANT a subliniat că, în acest moment, conform ultimelor decizii luate la nivelul agenţiei, salvarea bolnavilor români care au indicaţie pentru transplant de plămân este la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din capitală, unitate care a fost acreditată zilele trecute în vederea efectuării acestui tip de transplant.
Însă, cu toate că spitalul a fost acreditat, procedurile medicale nu pot fi demarate pentru că, medicul care ar urma să fie şeful echipei care va afectua transplantul, dr. Igor Tudorache, face în prezent intervenţii de acest tip într-o clinică din Germania, la Hanovra. „Despre Spitalul «Sfânta Maria» am aflat că a început demersurile la fel, în ultimul moment, când şi-au depus dosarul.
Am aflat atunci că echipe succesive au mers la Spitalul Universitar din Hanovra să-şi însuşească acestă tehnică. Cel mai important lucru este că şeful programului de transplat de la acest centru, doctorul Igor Tudorache, fost rezident al profesorului Irinel Popescu, doreşte să vină în Romania definitv. Nu mă întrebaţi, însă când. Dânsul îndeplineşte toate condiiţile legale şi doreşte să vină să înceapă această activitate.
Ceea ce pare a fi calea cea mai scurtă”, a precizat Radu Deac (foto sus). Conform profesorului, până în prezent, 34 de pacienţi români au beneficat de transplant de plămâni în Spitalul Universitar AKH din Viena. Alţi 30 de români au indicaţie pentru aceeaşi intervenţie chirurgicală.